AH1N1-Gripa Porcina - Diagnosticul

Diagnosticul infecţiei cu influenza A/H1N1

 

 

CDC-ul a publicat un îndrumar în legătură cu diagnosticarea cazurilor de infecţie cu noul virus H1N1 care să ajute la uniformizarea practicilor guvernamentale şi ale instituţiilor sanitare din diverse state. Acest lucru este esenţial pentru o estimare cât mai corectă şi apropiată de realitate a extinderii pandemiei şi pentru colecatarea de date pentru studiile epidemiologice realizate de diverse laboratoare şi universităţi de pe întreg cuprinsul globului. Teoretic, clinicienii din toate statele ar trebui să se informeze prin intermediul ministerelor sănătăţii despre testele de diagnostic recomandate, pentru o uniformizare a datelor obţinute din diverse zone ale lumii.

Trebuie testaţi pentru infecţia cu noul virus H1N1 indivizii care prezintă afecţiuni respiratorii acute însoţite de febră însoţită de debutul cel puţin a unuia dintre următoarele simptome: rinoree, congestie nazală, tuse sau dureri în gât. Prioritate la testare trebuie să aibe indivizii ce necesită spitalizare şi cei aflaţi într-una dintre categoriile cu risc sporit pentru apariţia complicaţiilor.

Diagnosticul de confirmare nu este necesar pentru toţi pacienţii suspectaţi de a fi infectaţi cu noul virus H1N1, mai ales în cazul în care forma de boală este uşoară şi persoana locuieşte într-o zonă unde există deja cazuri confirmate. Aceste recomandări referitoare la priorotăţile la testare sunt lăsate mai ales la latitudinea statelor sau comunităţilor afectate.

Pentru stabilirea unui diagnostic de laborator este necesară prelevarea unei probe de la nivelul aparatului respirator superior (exsudat nazal, nazo-faringian, faringian sau aspirat nazal). Sunt recomandate echipamentele de prelevare cu vârf sintetic (poliester sau Dacron), cu recipient din aluminiu sau plastic. Nu sunt recomandate prelevatoarele cu vârf de vată şi recipient din lemn. Recipientul trebuie să conţină între 1 şi 3 ml de mediu de transport. Specimenele prelevate trebuiesc introduse imediat în mediul de transport şi refrigerate la 4˚C în vederea transportului cât mai rapid către laboratorul autorizat. Odată ajunse la laborator, probele trebuiesc fie refrigerate la 4˚C (preferabil mai puţin de o săptămână), fie congelate la -70˚C. Specimenele trebuiesc transportate şi păstrate în containere etichetate clar, cu toate informaţiile necesare.

ÃŽn Statele Unite, testul recomandat pentru cazurile suspicionate de a fi infecţii cu noul virus H1N1 testul RT-PCR în timp real (reverse-transcription polymerase chain reaction) pentru influenza A, B, H1 şi H3. Testele RT-PCR sunt tehnici de laborator destinate amplificării unei secvenţe anume a unei molecule de ARN. Secvenţa de ARN este mai întâi copiată prin transcripţie inversă, obţinându-se astfel AND-ul complementar, ce este apoi amplificat prin polimerizarea în lanţ a acestuia.

Metoda recomandată de către Comitetul de Experţi (Expert Committee) din cadrul OMS pentru stabilirea definitivă a subtipului viral căruia îi aparţine un virus al influenzei de tip A implică folosirea unor antiseruri de specificitate foarte ridicată pentru subtipurile de hemaglutinină şi neuraminidază, obţinut de la specii care dau un minim de reacţii nespecifice (de exemplu capra). O tehnică alternativă este reprezentată de folosirea unui antiser policlonal pe un grup de viruşi gripali în stare intactă. Totuşi, prin această metodă identificarea subtipului gripal este mult mai dificilă, imposibilă chiar, pentru laboratoarele care nu sunt specializate pe influenza viruşi.

Clinicienii pot apela şi la testele antigenice rapide pentru viruşi gripali în cadrul evaluării pacienţilor suspectaţi de astfel de infecţii, dar rezultatele trebuiesc interpretate cu precauţie. Diagnosticul cert de influenza A/H1N1 nu poate fi pus decât prin intermediul testelor RT-PCR şi al culturilor. Utilitatea acestor teste comerciale este aceea de a distinge între indivizi cu o infecţie virală influenza tip B, şi unii ce pot fi într-adevăr suspectaţi de infecţia cu noul virus H1N1 – care este de tip A. Pe de altă parte, un caz la care rezultatele au fost pozitive nu poate fi considerat suspect în lipsa altor manifestări clinice. Sensibilitatea şi specificitatea acestor teste antigenice rapide pentru depistarea viruşilor influenzei de tip A sunt necunoscute, dar până în prezent, valorile sensibilităţii înregistrate pentru cazurile de gripă sezonieră au fost relativ scăzute. Astfel, un rezultat negativ la un astfel de test nu exclude posibilitatea existenţei infecţiei.

ÃŽn aceeaşi situaţie se află şi testarea directă sau indirectă cu anticorpi imunoflorescenţi. Şi la aceste teste rezultatele trebuiesc interpretate cu prudenţă, valorile specificităţii şi sensibilităţii nefiind documentate pentru diagnosticarea infecţiilor cu influenza viruşi de tip A.