catalog eickemeyer 2009-2010 reprezentant in romania cyf srl
Catalog AGROLABO-BIOPRONIX 2010
catalog diagnostic veterinar agrolabo-biopronix 2010 - in romania numai prin sc care for your family srl
HEARTWORM IC 5 teste
heartworm ic
test rapid
imunocromatografic pentru depistarea antigenului dirofilariozei (dirofilaria
immitis) la câini şi pisici
descarca pdf de prezentare dirofilarioza este cauzată de
dirofilaria immitis, un nemato ...
RapidVet H Feline - Determinare grupelor de sange la pisica 5 teste
pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor
grupelor de sange obtinute in cadrul facultatii de medicina
veterinara-bucuresti click aici.
deoarece in medicina veterinara
transfuziile sangvine au cunoscut o crestere rema ...
CDV IC 5 teste
cdv ic
test rapid imunocromatografic pentru
detectarea virusului carre – cdv (canine distemper virus)
maladia
carre este o boală sistemică intâlnită la câine şi la alte specii sălbatice de
canide. a ...
ADRESA: Calea Giulesti 115, Bucuresti, Sect 6, cod 068259, Romania
Este stiinta care se ocupa de cunoasterea toxicelor, modul lor de actiune si
mijloacele de prevenire si combatere a intoxicatiilor induse de acestea.
toxicon=otrava (gr) toxon=arc
Se ocupa de s. toxice, de originea acestora, proprietatile fizice, chimice,
biologice, de modalitatile si mecanismul de actiune, de izolare, identificare,
dozare si masurile de combatere a actiunilornocive. Pt a
apara animalele trbuiesc cunoscute:
1) originea substantelor:
sintetice/naturale, daca sunt elaborate de
pante(alcaloizi)/animale(veninuti)/mucegaiuri(micotoxine), /bacterii(nutret).
2) propietatile toxinelot, pt a intelege soarta
lor in organism si pt a stabili metodologia de analiza.
3) mecanimele de actiune toxica, pt punerea in
evidenta a receptorilor biochimici sau morfologice care duc ala leziuni
biochimice sau alterari histologice.
4) izolarea, identificarea si supravegherea
mediului, cat si pt a stabilii circuitul toxineor in oraganism.
5) stabilirea masurilor de combatere a
nocivitatii toxicelor oprin tratare si masuri de profilaxie, prin fixarea
pragului de toxicitate si a concentratiei admise.
Toxic.
Totul este otrava, numai doza face ca s. sa nu fie. Este o s. care patrunsa in
organism in cantitate suficineta determina tulburari ale functiilor fiziologice
si/sau leziuni care pot duce la imbonlaviri(moarte); este orice substanta care
patrunzand in organismiul viu, pe orice cale, o data sau de mai multe ori (la
intervale foarte apropiate) in cantitati mari sau mici, provoaca trecator sau
durabil, printr-o actiune ficzico-chimica, tulburari mau mult sau mai putin
grave uneia sau mai multor functiuni putand provoca chiar
moartea.
Toxicele pot fi de origine exo/endogena.
Toxina.
Este o s. organica, mai frecvent de natura proteica, cu actiune toxicam produsa
de organisme animale sau vegetale.
Toxicoza.
Este exprimare clinica a unei stari de intoxicatie.
Toxicologia se poate studia d.p.d.v : fiziologico-medical -> daca se
studiaza aspectul asupra organismelor vii;
chimic->daca se cerceteaza toxicul se identifica si se determia cantiatea
lui. medico-legal -> intoxicatiile provocate
sau intentionate.
***C2
Relatia toxic-medicament-aliment
Orice molecula instabila termodinamic, la o t0 care depaseste 0 absolut,
prezinta o reactivitate care in anumite conditii se poate exprima prin
toxicitate. Sfera notiunii de toxic s-a largit foarte mult cuprinzand pe langa
sunstante toxsice cunoscute, si s. folosite in domenii variare, inclusiv
medicamente. Asemanarea dintre toxic si medicament a fost observata in
antichitate (grecii la care farmacon insemna toxic, cu sens atat de medicament cat
si de otrava)
Al Birumi(in Cartea Dorgurilor): Tot ce se absoarbe se imparte in aliment si
otravuri, iar intre cele 2 categorii se afla medicamentele care sunt
vatamatoare fata de aliment si benefice fata de otravuri.
Exista alimente medicamentoase si se medicamente toxice, de aceea toxicologia
este un domeniu complex care necesita ample investigatii si conexiuni cu alte
domenii care se impune ca necesitate, avand nevoie de un studiu permanent.
Necesita colaborarea stransa intre 2 factori: chimistul toxicolog si medicul
veterinar de medicina legala.
CLASIFICARE S. TOXICE:
Dupa efectele produse de
toxice in organism
1) Toxicele care produc moarte prin anoxie:
1)a) Toxice care determina anoxie prin combinarea cu Hb, sau prin transformarea
acesteia intr-un compus incapabil de a transporta O2 (CO, cianura,
nitriti/nitrati, clorati.
1)b) care blocheaza enzimele respiratiei celulare (cinauri)
1)c) care distrug organele hematoformatoare (s. radioactive).
2) Toxicele corozive a caror actiune se exercita la nivelul suprafetelor de
contact si asupra organelor de excretie: gazele iritante (NH3), s. alcaline
caustice, aiczii corozivi, metalele grele.
3) Toxicele protoplasmatice si parenchimatoase. Actioneaza asupra celulelor si
asupra capilarelor sangvine producand degenerescenta si tendinta la hemoragii:
P, CCl4.
4) S. organice nealcalozidice: glicozizi, compusi
cianogenetice, saponine, fitotoxine.
Dupa orginea s. toxice:
1) Tx de origine minerala.
2) Tx de origine vegetala.
3) Tx sintetice.
Dupa provenienta si domeniu de
utilizare a toxicului:
1) Pesticide
2) Ingrasaminte chimice
3) Medicamente
4) Plante toxice
5) Poluanti industriali
6) Furaje cu micotoxie
7) Toxine animale
Etiologia intoxicatiilor:
Intoxicatiile pot fi ACCIDENTALE (ce apar in conditii naturale, sau in conditii
create de om) si PROVOCATE (intentionate).
- Itx accidentale care
apar in conditii naturale.
Apar sub actiunea s toxice acare se gasesc in mod obisnuit in natura, fara ca
omul sa fi contribuit in vreun fel la raspandirea lor.(produse de minerale din
natura, cu plante toxice, cu veninuti animale(himenoptere, reptile).
Toxicele minerale pot fi ingerate odata cu apa de baut(se solubilizeaza usor
florurile, nitarii, saurile de fier) sau indirect prin plantele in care se
acumuleaza(seleniu, Cu, molibdeu). In cazul plantelor, intoxicatiile sunt
cronice, iar in cazul apei sunt acute/subacute.
- Itx accidentale ce apar
in conditii create de om.
Se datoreaza: poluarii industriale, poluarii cu pesticide, ingrasaminte
chimice(pe baza de N, P, K), medicamente, aditivilor furajeri(ureea la
rumegatoare provoaca mortalitate de 100% in 2 ore), consevarea
necorespunzatoare a hranei(cand pot aparea micotoxine).
Itx propriu-zise se datoreaza de obicei neatentiei, nestiintei si imprudentei.
Itx medicamentose se pot datora erorii mdicului(iatropatie) prin cantitati de
s.a. ce depasesc dozle maxime terapeutice sau prin prescrierea unor medicamente
ce contin s.a. cu efect cumulativ sau medicamente care au efecte sinergice, cau
care le potenteaza pe altele. Se mai pot datora efectelor adverse si
intoxicatiile alimentare.
Factorii care influenteaza toxicitate
Gradul de toxicitate al unei s este dependent de numeroase cconditii numite
factori de toxicitate; ei sunt dependenti de s sau de organismul animal.
A) Factori dependenti de s.
1. natura chimica.
Toxicitatea unor s variaza in functie de starea in care se gasesc: organica sau
anorganica( compusii organici ai arsenului sunt mai putin toxici decat cei
anorganici; acidul arsanilic si arsanilatii sunt organici iar acidul arsenios
si arsenati sun
anorganici).
Compusii trivalenti ai arsenului sunt mai toxic decat cei
pentavalenti. Gruparile chimice confera caracter hidro/liposolubil
si implicit tipul de actiune biologica.
Toxicitatea este mai mare/mica in functie de masa atomica si masa moleculara,
fiind proportionala cu aceasta.
Substituiera unor atomi/grupari de atomi intr-o molecula, in transfera aceteaia
proprietatile si mai ales toxicitatea (CH4 este relativ inert, in schimb
diclor/triclormetan sunt anestezice iar CCl4 este puternic tx.
Introducera in molecula a unor grupari NO2 cu atomi de H duce la cresterea
toxicitatii unui compus.) Scaderea toxicitatii se poate produce in cazul fixarii
unui atom de H pe o amina tertiara si => aminoxidul cu toxicitate
scazuta. Stereoionizarea determina variatii in timpul
actiunii toxice.
Izomerii geometricei pot determina diferente in intensitatea legaturii dintre
toxic si receptori, mai ales datorita distantei dintra gruparile
reactive. Distributia si conformatia
electronica in molecula ; densitatea electronica este inegala in diferite
puncte ale moleculei, conferindu-i acesteia polaritate si centri de maxima densitate
electronica; aceasta conformatie electronica determina un anumit tip de
activitate si influenteaza toxicitatea.
2. starea de agregare.
Solidele, exceptand o oarecare actiune locala, sunt in general lipsite de
toxicitate cu o singura exceptie: sunt mai toxice atunci cand dispun de un
solvent potrivit. Starea lichida creste toxicitatea iar cea gazoasa imprima o
toxicitate maxima prin rapiditatea absorbtiei mai ales la nivelul aparatului
respirator.
***C3
Starea amorfa: asigura o dizolvare si absorbtie mult mai rapida decat forma
cristalina (ex:morfina, stricnina); in alte cazuri s. sunt mai active numai in
forma amorfa pt ca hidroliza la nivel gastro-intestinal nu afecteaza forma
cristalina si astfel de s. sunt nu pot fi absorbite(ex:stearat si palmitat de
cloranfenicol)
volatilitatea s.: dirijeaza actiunea tx a.i. la toxicitati egale riscul e mai
mare la s. mai volatile.
hidro si liposolubilitatea si raportul intre ele, au implicatii asupra
cineticii toxicelor, asa ca o s. total insolubila nu poate fi absorbita;
dizolvarea ei este conditionata de lipofilie pt ca membrana celulara ce trebuie
traversata e lipoidica, iar molec trebuie sa se dizolve in ea.; -molecula
difuzeaza in apa protoplasmatica apoi in apa extracelulara, astfel trebuie sa
aiba si hidrofilie; -molecula cu un coeficient mediu lipide/apa sunt cel
mai bine absorbite (acest coeficient s.n. Overton Meyer).
In cazul patrunderii pe cale respiratorie, cand hirosolubilitatea este are,
respectiv acest coeficient este mic (tip alcool), organismul are o capacitate
de absortie mare, saturarea organismului si eliminarea pulmonara avand loc
lent, producandu-se itx. prin cumulare.
In cazul patrunderii transcutanate, riscul itx.depinde de liposolubilitate(care
regleaza patrunderea transcutanata) dar si de hidrosulubilitate care determina
comportarea s. in organism. S.cu coef. lipide/apa mediu (tip eter) prezinta un
risc cutanat crescut.
In cazul patrunderii pe cale digestiva, mediul gastro-intest este strabatut
atat de s. hidro cat si liposolubile; -la s.disociabile exista insa o
diferenta de abs pt aceeasi s. in raport cu pH-ul segmentului digestiv.
3. concentratia. Creste toxicitatea odata cu
cresterea concentratiei(mai ales pt gaze). In adaposturile de pasari NH3 nu are
voie sa depaseasca 0,1Vpm, la 50Vpm provoaca evidente leziuni pulmonare dar
intervine si timpul de expunere (constanta lui Haber)
4. ionizarea. Disociatia electrolitica sporeste
tx.; in cazul cand o s.tx.este dizolvata intr-un solvent care-i impiedica
disocierea electrolitica, actiunea tx.a ionilor poate fi puternic
contrabalansata(EX:HgCl2 care este puternic antiseptica in sol apoasa isi
pierde activitatea cand este solubilizata in eter sau cloroform; EX:acizii
slabi(barbituric) neionizabili in mediu acid st.absorbite in stomac, iar bazale
slabe(alcaloizii) puternic ionizati in mediu acid st absorbite in duoden(mediu
alcalin)
5. originea tx. Este importanta pt.tx.vegetale.
Radacinile si semintele pl.contin o cantitate m.M. de tx. Imbatranirea pl.scade
tx.(EX: pl.ce contin glicozizi si alcaloizi)
6. puritatea, degradarea, conditiile de recoltare si
conditionare. Impuritatile provenite din operatiile de sinteza sau
extractie precum si comtaminantii materiei prime pot induce o actiune tx.
(ex:pesticide). Conservarea necorespunzatoare este capabila sa dodifice
tx.(ex:s.acide in recipiente cu continut de Pb). Aria geografica, conditiile
meteo, influenteaza deseori continutul in principii tx. ai unei plante;
operatiile de spalare/fierbere pot micsora tx. (ex:ciuperci otravitoare)
7. calea si viteza de administrare. Calea
influenteaza actiunea tx. privind intensitatea si durata, putandu-se
modifica chiar si tipul de actiune.(EX: MgSO4 oral este purgativ, iar
parenteral este deprimant al SNC); In
raport cu calea de administrare, absorbtia are loc cu viteze
diferite(EX:administrarea orala sau intraperitoneala, absorbtia prin sistemul
port cu trecerea imediata in ficate unde are loc metabolizare intensa;
administrate s.c/i.m. tx.patrund rapid in circulatie.
8. Interactiunea. Prezenta concomitenta sau
succesiva la intervale scurte a 2 sau m.M. s. sau a unei s.in raport cu anumiti
constiutuentiai ai alimentelor genereaza interactiuni. Efectul interactiunii
poate fi:
a) efect indiferent: actiunea celor 2 s.se
desfasoara independent una de cealalta, fara a avea loc o influentare.
b) efect sinergic: au acelas sens si se obtine
astfel fie sumare(actiunea cumulara este m. mica decat considerate
separat, actionand asupra aceluias receptor) ca ex:bromurile, s.alcaline, fie
se obtine potentare a.c. suma efectelor este mai mare decat cele 2
s.considerate separat, actionand asupra unor receptori diferiti dar cu acelas
efect, desfasurat uneori prin mecanisme diferite(barbiturice si etanol; morfina
si amfetamina)
c) efect antagonic – actiunea celor 2 s.are
sens contrar, efectul global este nul(anticolinergice – morfina)
Ø antagonism fiziologic: molibden-cupru
Ø fizico-chimic: absorbtia carbunelui vegetal
Ø chimic: tanin-alcaloizi (ii precipita)
9. Doza. Reprezinta cantitatea de s.care
introdusa in organism are un efect determinant. Ea poate face ca efectul sa
varieze in linii foarte largi:
Ø D.terapeutica
Ø D.toxica(cant.de s.capabila sa determine efect tx)
Ø D.letala(toxicitate acuta a s. care patrund pe cale orala sau
parenteral):
- se stabileste pr loturi
de animale
- se noteaza DL urmat de
un indice la la 1-100, care indica %de letalitate intr-un anumit lot (se
exprima in mg/kg): DL5(DLM)-doza letala minima; DL50(DML)-doza medie;
DL75 – doza fatala; DL100 – doza letala fatala absoluta
- Extractul de
opiu: DT-0,005g; DTx.-0,3g; DL-3g
Curent pt aprecierea tx.acute ale unei s.se foloseste DL50 deoarece la acesta
dz.diferentele de reactivitate individuala sunt mult mai reduse. Aprecierea
reactiei acute pt. DL50 prezinta dezavantajul ca nu tin cont de masa
moleculara. O apreciere adecvata tb sa aiba in vedere nr.de atom implicati in
mecanisme. Pt. a corecta potentialul de tx. se foloseste pT=log[T]. Val T se
calculeaza dupa DL50 soareci si reprezinta concentratia molara tx.a s.exprimata
in moli/kg . Notiunea de pT este un criteriu in aprecierea mai exacta a
tx.acute. Pt radiatiile ionizante DL50 este ce care omoare 50% din
animale in 30z. DL50/30
***C4
B) Factori dependenti de animal
1) Specia. In general cu cat evolutia
filogenetica este mai perfectionata, receptivitatea este mM. Pe speciile
sensibile creste diferit toxicitatea: ierbivore(taurine)-tx.metalice(Cu, Hg,
Pb); caine-s.mercuriale, fenol, benzol, atropina,
cantarida;
pisica----"-----; porcine, pasari-sensib.la sare.
Animalele sunt mai putin sensibile la toxicele nervoase ca omul. Raportul
prag/masa: calul si cainele laxativ morfina, efect depresant la cal, ca omul.
Morfina excitanta pt pisisca si bovine->crize rabiforme. Histamina:
cobai(constrictie bronsica), caine(hipotensiune), om(ambele). Talidomida are
efect teratogen pt om iar pt animale nu. Sensibilitate difera dupa specie,
rezistenta variaza in functie de specie: Cu daca depaseste 10ppm provoaca itx
lenta cumulativa la caine si bovine iar adaugat zilnic 250ppm are efect
stimulator asupra sporului zilnic.
2) Rasa. EX: rasa Merionos rezista mai
multor crize hemolitice in itx.cu Cu.
3) Individul. In ceea ce priveste doza se
constata deseori variabilitate prinvind sensibilitatea/rezistenta individuala.
A. mai bine dezvoltat, cu apetit mare sunt mai adesea victime a unor itx. decat
cele mai modeste.:
a) varsta. prea tanara/batrana este un
factor predispozant (EX:doza letala:vitel>1,5mg/kg; adult>60 parationul
fiind degradat in rumen). Fetusul/nou-nascutul prezinta sensibilitate deosebita
la m.M.medicamente datorita unor mecan.ca:
- absorbtia redusa
datorita steatoreei
- permeabilitate crescuta
a t.digestiv pt.unele ant.bio.(neomicina)
- eliminarea renala este
de numai25/35% din cea a unui adult
- posibilitatea de
stocare in tes.adipos a unor s.toxice este redusa
- tesutul osos in
dezvoltare acumuleaza toxici
- imaturitarea barierei
hemato-encefalice care explica sensib.nN. si fetusului fata de unele anestezice
- imaturitatea
glucoronil-transferazei care determina cresterea concentratiei sgv.a unor
med.(cloranfenicolul)
- unele caracti.ale
eritricitului(durata de viata redusa; prezenta Hb fetale, imaturitatea
methemoglobino-reductazei
- deficitul de
glutation-reductazei si catalazei, aparand hemoliza in cazul medicamentelor.
Factori determinanti ai frecventei crescute a accidentelor txe.la A.varstnice:
- scaderea absorbtiei
digestive din cauza micsorarii secretiilor si a incetinirii transportului activ
de la nivelul mucoasei
- scaderea sintezei
enzr.ce vor participa in procesul de biotransforare
- scaderea capacitatii de
leg.a protr.plasmatice detrminand cresterea fractiunii libere cu potential tx.
- scaderea eliminarii
renale si biliare si deficientele privind echi.metabolic si a reglarii
neuro-hormonale
b) starea de gestatie. Placenta este
permeabila pt.unele s.sau poate intervenii direct in biotransformarea lor.
Majoritatea s.cu masa molec m.mi.de 1000 traverseaza placenta prin transfer
activ/pasiv, regasindu-se si in sangele fets. Factorii responsabili de
sensb.embrionului la unele s.sunt:
- predominanta prcs.de
multiplicare si diferentiere cel.
- imaturitatea enzimelor
ce participa la prcs.de biotransformare.
- factori genetici si
fiziopat.maternali
c) masa corporala. Procesle
metabolice st mai intense la a.m. fata de A.M., a.m. distrugand mai mult
tx.decat A.M.
d) Sexul. Apare o mai mare frecventa si
intesitate a reactiilor adverse a unor med.la F fata de M datorita factorilor
metabolici, hormonali
e) Plenitudinea t.digestiv. Ridica
rezistenta fata de toxic, animalel infometate fiind mai sensibile(datorita
absorbtiei m.M. si a capacitatii alimentelor de a interveni in procesul de
neutralizare a unor s.).
f) Regimul alimentar. Poate favoriza
solubilizarea unor tx. Regimul declorurat favorizeaza solubilizarea si
absorbtia unor s.ca bromurile. Abundenta factorilor lipotropi (coleria) prescum
si a gucidelor sustin activitatea detoxifianta a ficatului.
g) Starile patologice. Afectiunile renale
scad eliminarea s.excretabile preponderent pe cale urinara crescandu-se astfel
viata lor plasmatica ceeea ce determina aparitia efectului tx. Afectiunile
hepatice determina incetinirea sau insuficienta metabolizarii a unor s.tx,
avand ca efect acumularea lor si devierea caii de metabolizare in directia
toxicitatii.
h) Starea sis.neuro-endocrin. Starea de
oboseala , distoniile neuro-veget, insuficenta suprarenala sunt conditii
favorabile a unor itx. Tulburarile de comportament pot determina alterari ale
instinctului si pervertirea gustului, ajungadu-se la consum de s.care nu intra
in mod normal in alimentatia A.
i) Factori genetici. Indivizii
raspund diferentiat la s.tx. in raport cu sensibilitate receptoriala, cu
variatia absorbtiei si a transportului care receptori, cu diferente privind
rata si caile de metabolizare. Astfel se cunosc m.M.enzimopatii evidentiate
prin abs.m.M. a unor tx. (EX: excesul de monoxidaza
transfm.benzatracenul>>precancerigen<< in
epoxid>>cancerigen<<).
4) Sensibilitate.
· Hiposensibilitatea poate fi
congenitala sau
dobandita.
Congenitala: rezistanta innascuta a unor indivizi rase specii (EX:
capre/nicotina; iepuri/beladona; bovine/sare); aceasta hiposensibilitate
congenitala poate fi consecinta existentei unor mecanisme enzimatice
toxico-litice. Castigata: este legata de
urmatoarele mecanisme: -Obisnuinta:starea unui individcare tolereaza o
doza dintr-un tx, capabila sa produca la alti indivizi simptome grave/moarte
(midriatism); -Filaxia: protectia organismului fata de un anumit
tx.(EX:sparteina este filactizanta fata de veninul de
vipera); -Imunitatea: apare fata de unele tx.cu proprietati
antigenice, respectiv acele tx.care au in structura lor o proteina (veninul de
vipera).
· Hipersensibilitatea.
Congenitala: idiosincrazie(eruptiile cutanate care apar la unii indivizi dupa
administrarea de sulfamide si ant.bio.
Castigata=anafilaxie; se manifesta fata de proteine si fata de cristaloide.
(colorantii azoici, arseno-benzenii, antipirina, chinina.)
Comportarea toxicelor in organism(toxicocinetica)
In procesul apraritiei itx. exista 3 faze:
1)De expunere. O doza tx.intra in contact cu organismul.
3)Toxicodinamica. Tx.este disponibil pt actiune, acesta avand efecte asupra
organismului la diferite nivele(efect tx)
Caile de patrundere a tx.in organism
A)Naturale:
- calea digestiva ; este principala poarta
de intrare (EX:cons.de plate poluate/tx; apa de baut)
- calea respiratorie (s gazoase sau
volatile; inhalare pesticidelor dupa stropiri si sau pulverizari pe furaje)
- tegumentul si mucoasele aparente (EX:
tratamente cu pesticide/med; asternutul poluat.
B)Artificiale:
- administrarea parenterala de med, in urma supradozarii med.
In conditiile actuale de chimizare intensa, in special in agricultura, sursele
de contaminare st.foarte variate si multiple. Poluare chimica a furajelor si a
apei de baut este cea mai frecventa cauza a itx. si se realizeaza prin
fertilizarea artificiala a terenurilor, folosirea insecticidelor si
pesticidelor, micotoxinelor etc, itx avand o exprimare clina/subclinica.
Majoritate itx.se prod.in urma patrunderii concomitente a compusilor tx.prin
cai multiple.Ex: in cazul pulverizarii cu pesticide tx. ajunge in organism
prin: consum, inhalare, piele/mucoase.
***C5
Absortia substantelor toxice
Se realizeaza la nivelul t.digestiv si mucoasei respiratorii, dar cea mai
completa absorbtie se produce in urma administrarii parenterale.
Ø Absorbtia in tubul digestiv
Are loc la
nivelul tuturor segmentelor, dar sediul principal este intestinul subtire.
- La nivelul cavitatii bucale.
Poate servi la absorbite dar timpul scurt de tranzit la cest nivel limiteaza
acest proces: EX: o picatura de nicotina pe mucoasa bucala produce efecte
toxice: salivatie, dispnee, convulsii, moarte.;
KNC- pe limba unuie iupure traheotomizat determina la acest nivel
moarte;
Absorbtia prin badijonari la niv local/lingerea produsilor tx.
- Mucoasa esofagiana nu are
importanta in toxicoligie, dar gusa in anumite situatii sau in cazul
obstructiilor esofagiene la alte specii poate creea conditii favorabile pt abs.
- mucoasa ruminala+restul
prestomacelor=suprafete importante de absorbtie pt o serie de tx. (NH3 rezultat
prin descompunerea proteinelor se absorb in exclusivitate din rumen.
- mucoasa gastrica. Absortia
este permisa daca tx.nu este eliminat prin voma(doar suine si carnivore). In
stomac absorbtia este lenta.(EX: cal cu pilorul ligaturat, la care s-a
administrat stricnina, absorbtia s-a facut foarte lent, organismul a
metabolizat si eliminat toxicul inainte de semnele clinice; dar admininistrarea
stricninei in solutie alcoolica a grabit absorbtia. La acest nivel abs.depinde
de coeficientul de disociere a s.tx., pH-ul continutului gastric(ex: la pH acid
puternic se absorb acizii slabi si nu se abs bazele tari).
Cu cat s.se ionizeaza mai repede intre-o proportie mai mare cu atat abs.este
mai scazuta. In continul stomcal se prod. m.M.modificari al compusilor tx.
Unele alimente scad/cresc tx.(sarurile de Hg sunt precipitate de HCl din
stomac, clorura mercuroasa e partial trans.in clorura mercurica, cianurile st
trans.in mare parte in HCN). Continutul gastric, in cazul stomacului plin poate
diminua si neutraliza tx.pana chiar al face nevatamator(EX:prot din alimente
precipita sarurile metalelor grele). Stomacul gol abs.rapid tx., dar are
avantajul ca in majoritatea cazurilor, la porc si carnivore determina voma.
- mucoasa intestinala. Este
principala suprafata de abs.a tx., indeosebi intest subtire, iar la ierbivorele
nerumegatoare si intest gros. Coprostaza favorizeaza abs., iar diareea o
diminueaza. Abs in t.digest.are loc pe baza unor procese: difuziunea simpla,
pasiva – pt majoritatea tx.; transportul saturabil activ, se face cu consum de
energie, dintr-un compartiment cu conc mica in compartiment cu conc mare, si
este asigurat de s. transportoare. Acest transport e valabil in itx.cu ioni
metalici. Transportul se produce usor pe baza gradientului de conc, pt
comoponenta neionizata(NH3, rezultat din descompunerea ureei, sub act ureazei
bacteriene, se abs.conform gradientului de conc, prin difuziune pasiva);
fractiunea neionizata e cea care se abs, in tp ce fractiunea ionizata
traverseaza foarte greu mucoasa digestiva. La pH-ul rumeului cantitatea de NH3
neionizat e minima; prin aparitia unei cant mari de NH3, are loc cresterea
pH-ului.; absorbtia prin peretele ruminal se va mari, pe de o parte fatorita
gradientului de conc, si pe de alta parte aparitiei NH3,, nedisociat in
cantitati crescute; tratamentul in itx.cu uree se bazeaza pe administrarea de
acid acetic.
Ø Absorbtia pe cale respiratorie.
Se absorb s.gazoase, volatile, particulele fine sub 5µ (EX: CO, HCN, Cl, SO2,
H2S, NH3, formaldehida). Abs.este favorizata de suprafata mare a alveolelor
pulmonare precum si de structura acestora, care permit trecerea rapida in sg.
Pe cale circulatorie tx.ajung in cordul stg, tx. gazoase avand efect
fulgerator. Toxicitatea gazelor e direct proportionala cu timpul de expunere si
cu concentratia.(EX: s.iritante declanseaza stranut, tuse, bronhospasm,
dispnee, accese de sufocare; in majoritatea cazurilor se produce congestie si
edem).
S.tx.volatile sunt reprezentate de narcotice(cloroform, eter, clorura etil);
benzen si derivatii lui volatile precum si compusii care sublimeaza(Hg).
Particulele lichide/solide sub forma de aerosoli se abs. bine si in timp scurt.
(EX: particule de pesticide pulverizate pe furaj).
Ø Absorbtia prin mucoase aparente
De obicei in cazul s.medicamentoase care prod.itx.prin supradozare (colirele cu
ezerina si pilocarpina la a.m. prod.itx)
Ø Absorbtia prin tegument.
Tegumentul este penetrat usor de s.liposolubile si putin/deloc de
hidrosolubile; cu cat creste coeficientul de portaj(Overton-Meyer),
solubilitatea este mai mare. Cand tegumentul este lezat, abs.s.hidrosolubile
creste. Abs. prin tegument se produce la nivelul bulbului pilos, glande
sebacee, glande sudoripare deci cu cat glandele sunt mai numeroase cu atat
pielea este mai sensibila; parul si penele ingreuneaza ingreuneaza abs.
Ex: insecticidele organofluorurate, organofosforice; unguente cu Hg (la specii
sensibile: calul, carnivorele); unguente cu iod; saruri minerale sub forma de
suspensie; compusi arsenicali
Ø Absorbtia parenterala.
In urma inj. accidentale/intentionate a unor s.toxice, precum si supradozarea
unor medicamente.
Ø Absorbtia transplacentara
Cale de abs.pt.med si tx, mai ales gaze si lichide volatile, metale grele,
solventi organici, cu implicatii grave in dezv.fetusului.
Difuziunea toxicelor in organism
Dupa patrunderea in mediul intern, tx.se distribuie in cele 3 mari spatii
lichidiene care reprezinta 70% in greutatea corporala: patul vascular(5%),
spatiul intercelular(15%), spatiul intracelular(50%). Distributia variaza in
fct. de s., unele ramanand in statiul interstitial, altele intrand in celula.
Modul de difuziune este strans legat de calea de abs. EX: s.abs. pe cale
enterala ajung la nivelul ficatului unde st.partial metabolizate iar cea mai
mare parte intra in circulatia generala; calea respiratorie, mucoasle si
tegumentele distribuie tx.in organism, ocolind ficatul.
Dupa ce ajung in sg.tx.sunt vehiculate sub forma libera sau cuplate; cuplarea
se face cu proteinele plasmatice(albumine in special, dar si globuline),
legaturile care se stabilesc intre tx.si proteinele plasmatice sunt de 4
feluri: >Ionice<
> De H< >
Covalente< >Van der Vals<. Cantitatea de tx
legata este in funct.de:(1)concentratia tx. (2)afinitatea tx.pt.anumite locuri
de cuplare (3)capacitatea de cuplare disponibila a proteinelor plasmatice.
In general tx.bazice dispund de m.M.locuri de legare la moleculele de albumina
plasmatica decat tx.acide. EX: Dicurmarolul este f.putin solubil in ser
fiziologicla pH obisnuit, dar fiind in mare parte cuplat cu albuminele
plasmatice, solubilitatea lui in plasma cres de apx.100x. Este o competitie
intre s.care apar in mod natural in organism, pt.acelesi locuri de cuplare
(med, tx). Astfel tx.anticoagulante de tipul derivatilor cumarinici st.masiv
cuplate cu albuminele plasmatice, dar unele med. acide pot deplasa tx.intrand
in competitie pt aceleasi locuri de cuplare; itx. se agreaveaza rapid pt. ca
fractiunea libera este cea activa, iar partea cuplata reprezinta o forma
depozitata. Eliberarea masiva si in tp.scurt de legaturi cu prot.plasmatice
determina itx.grava cu sfarsit letal.
S.tx. difuzeaza in organism prin forma libera, partea cuplata fiind o molecula
prea mare pt a iesi din patul vascular. Tx.pot difuza: -
uniform (ex:alcoolul) -electiv: pt ca
permeabilitatea membranelor celulare in diferite tes.nu este identica
pt.aceeasi s. EX: Cloroformol:pt cel nervoasa; CO-pt hematii: I-tiroida;
Hg-rinichi; Fe-sis.reticulo –histiocitar; Arseniu, Seleniu-piele,faner;
Pb,Se,Ba,F-oase; Ag-piele; Compusii organofluorurati(DDT,FCH)-tes adipos.
***C6
Distributia toxicului in organism
Reprezinta transferul toxicelor din sange in tesuri si organe. Tx.liposolubile
strabat usor membranele si se distribuie electiv in anumite tes.sau organe
lipoide(creier, m.osoasa), care sunt si bine vascularizate. Tx.liposolubile cu
caracter acid, cele excretabile prin bila se distribuie spre ficat. Cele
hidrosolubile cu caracter bazic se distribuie in pulmon, rinichi si
suprarenale; cele liposolubile cu caracter bazic in ficat si rinichi.
Fenomenul de acumulare
Acumularea se realizeaza prin patrunderea repetata sau continua in organism de
doze subtx., rezistenta la metabolizare si/sau cu un grad redus de eliminare.
Cand prin acumulare se atinge doza tx.se declanseaza efectul tx. (EX:insecticidele
organofluorurate).
Este conversia enzimatica a tx.in metaboliti mai polari, mai usor excretabili
si de obicei mai putin tx.
Organismul animal are posibilitatea de a metaboliza cam toate structurile
chimice cunoscute spre deosebire de organismele acvatice care nu poseda
sis.metabolizante pt.s. cu potential tx.deoarece ele excreta compusii
liposolubili direct in apa prin toata suprafata corpului. Toti compusii
exogeni, tx/netx. sufera metabolizare cu exceptia a 2 categorii:
· compusii puternic
polari(acizii si bazele tari, acizii minerali si oraganici)
· compusii nepolari: eter
etilic, Dieldrin.
Metabolizarea are loc in 2 etape:
1) un compus A (activ/inactiv dpdv biologic) este
transformat prin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza intr-un nou compus=
B activ/uneori inactiv(B')
2) compusii A, B, B' trec prin reactii de
conjugare (de sinteza): C, care este inactiv dpdv bioligic.
EX: benzen --> oxidare directa(etoxidare) -->fenol/difenol/trifenol
-->sufera conjugare cu acidul glucuronic si cu sulfatul rezultand un produs
mai putin tx.
Exista si exceptii: un compus poate se poate metaboliza complet in prima faza
(etanolul) sau poate trece direct in faza 2 (fenolul).
Prin biotransformare, polaritatea creste; produsul initial devine polar in faza
1 si mai polar in faza 2; fiind polari acesti ultimi metaboliti strabat mai
greu barierele membranoase. Astfel biotransformarea are rolul de a creste
polaritatea si indirect de a diminua tx.
Reactiile din faza 1
Constau in introducerea in molecula a gruparilor reactive cu polaritate
crescuta (gruparea OH,NH2, sulfhidril)
· Sediul metabolizarii. Poate
fi orice tesut sau organ, insa sediul principal este ficactul si nu corespunde
intotdeauna cu sediul principal al actiunii tx. EX:metanolul se metab. in
ficat, dar efectul tx.se exercita la nivelul retinei, SCN sau rinichiului; hidroxilarea
lui 2-naftilamina are loc in ficat, dar efectul cancerigen apare in vezica
urinara.; tetraetilul de Pb este trans in trietil de ficat, dar efectul tx.mai
ales pt SNC.; pt dimetilnitrozamina sediul metab.este ficatul care corespunde
cu sediul act.tx.
· Enzimele care participa la
metabolizare. Pot fi incadrate in 2 categorii:
1- Enzime biochimice(parametabolice). Catalizeaza
biotransformarea s.endogene cat si a s.care prezinta asemanari structurale cu
s.endogene.
2- Enzime xenolitice(xenometabolice.).
Catalizeaza biotransformarea majoritatii xenoliticilor (s. chimice industriale,
poluanti, med, aditivi alimentari) care nu prezinta ca atare metaboliti
asemantori structural cu cei normali. Aceste enzime au sediul in microzomi si realizeaza
in special reactiile de oxidare. In microzom se gasesc oxidaze cu functii mixte
microzomale(OFMM) precum si unele reductaze si hidrolaze.
*intre OFMM si enzimele biochimice existente in afara de natura substratului,
si alte diferente:
a) localizare: enz.oxireductoare biochimice au sediul in mitocondrii; enz.de
hidroliza au sediul principal in lizozomi; OFMM aproare exclusiv in microzomi.
b) numarul: enz.biochimice(EB) st.diversificate si in cantitate suficienta pt a
satisface metabolizarea s.endogene. Nr.OFMM este redus,, chiar la un sis.unic
si universal de oxidare.
c) specificitate: EB sunt specifice; OFMM sunt lipsite de specificitate pt ca
metabolizeaza numeroase substraturi cu structuri diferite;
d) activitate. EB sunt active; OFMM se activeaza sub efectul direct al
xenoliticelor, putand metaboliza atunci compusul care le-a activat precum si
alti compusi metabolizati pe aceeasi cale, proprietat numita "inductie
enzimatica".
· Metabolizare microzomiala.
Include oxidari, reduceri si hidroliza. Oxidarea este reactia dominanta din
faza1, si este realizata de OFMM. R.de reducere se realizeaza de
reductaze(nitro si azo/ NADH+NASPH). Hidroliza are loc sub actiunea esterazelor
si amidazei microzomale.
· Consecintele metabolizarilor
din faza 1. Sunt importante dpdv toxicologic pt.ca:
1) Metabolitii rezultati sunt mai polari dar nu in mod obligatoriu
mai putin tx., de aceea termenul de biotransformare nu este sinonim cu
detoxifiere.
2) Aparitia unor metaboliti mai tx.se explica prin faptul ca unele
xenolitice sunt inactivate in vitro dar active in vivo:
ex:pesticidele(Paration, Schradan), glicozizi cianogenetici.
3) Aparitia unor metaboliti cu activitate diferita de a compusului
initial: EX: Primidona trece partial in fenobarbital , capatand proprietati
sedative alaturi de cele anticonvulsivante.
Reactiile din faza 2
Constau in combinarea gruparii reactive preexistente sau formate in faza 1, cu
un compus endogen(agent de conjugare) realizandu-se o reactie de
conjugare(sinteza). R.de conjugare sunt:
-
Glucuronoconjugare
- Sulfoconjugare
-
Acetilare
- Glicocolconjugare
-
Glutaminoconjugare
- Metilare
- Mercaptare
- Sulfurizare
Dintre acestea glucuronoconjugarea este cea mai importanta pt ca acidul
glucuronic, respectiv glucoronil transferaza(localizata in microzomi) se
gaseste in majoritatea tesuturilor, mai ales ficat, rinichi, intestin si
prezinta o varietate de grupari(OH,SH,SH2) pe care acd.glucuronic poate fi
transferat.
Sulfoconjugare.Se realizeaza asupra acelorasi grupari ca si ^ prin transferul
de SO4 provenit in special din AA. Sulftransferaza se gaseste in citoplasma
hepatocitului si a eritrocitului.
Acetilare. In ficat si in cel.sis.reticulo-histiocitar. Conjugarea cu glicocol
se gaseste numai in ficat.
Metilarea. Sediu: ficat si rinichi, spoliaza organismul de grupari metal.
Mercaptare. Sediu este rinichiul, metabolitii rezultati sunt uneori mai tx, dar
mai repede eliminati.
Sulfurizarea.Adevarata detoxifiere, avand in vedere slaba toxicitate a
sulfcianurii fata de cianura. Eficienta reactiei este redusa din cauza micilor
cantitati de rodanaza disponibila. Conjugarea are loc cu consum de energie(este
necesara o prealabila activare a ag.deconjugare sau a ag.tx.). In urma r.de
conjugare rezulta de obicei compusi hidrosolubili si todeauna mai putin
tx.decat metabolitul din faza1. EX: benzenul prin metab in faza1 se trans in
fenol(mai tx), iar in faza2 rezulta acid fenilglucoronic (mai putin tx. si mai
hidrosolubil)
PRETURILE AFISATE SUNT NEGOCIABILE IN FUNCTIE DE COMANDA EFECTUATA SI DE COLABORAREA CONTRACTUALA INTRE CLINICA DUMNEAVOASTRA SI FIRMA NOASTRA! PRETURILE SUNT ORIENTATIVE SI POT SUFERI MODIFICARI FARA NOTIFICAREA PREALABILA A CLIENTILOR NOSTRI. CYF Medical Distribution este proprietarea a Care For Your Family SRL si respecta, Termenii conditiile si politicile de produs ale Google AdSense.
DIAGNOSTICUL GRUPELOR SANGUINE LA PISICI - PRACTICA CURENTA IN CLINICILE VETERINARE BUCURESTENE
Grupele de sange ale felinelor-izoeritroloza neonatala!Deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani, cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in transfuziile fetale.
Care este scopul chemoterapiei?Ce este chemoterapia?Cum se efectueaza chemoterapia?Cum se abordeaza igiena animalului pe timpul chemoterapiei?Cat de des este aplicat protocolul medicamentos?Ce este un protocol de chemoterapie?Cat timp dureaza un protocol de chemoterapie?Ce se intampla cand chemoterapia nu mai are efect?Animalele pot fi vaccinate in timpul chemoterapiei?Ce efecte secundare pot aparea la chemoterapie?Medicamente frecvent folosite in chemoterapie
Toate raspunsurile la aceste intrebari le aveti aici.
Poliţia Chineza a înfiinţat puncte de control în jurul orasului Ziketan în provincia Qinghai după izbucnirea Ciumei Pulmonare care a fost pentru prima oară detectata joia trecuta. Boala bacteriana este caracterizata prin infecţii pulmonare, este foarte contagioasă poate ucide o persoana in doar 24 ore dacă este netratata.
