Departamente
Despre noi
Specialisti veterinari
Linkuri Utile
Contact
Clinici Veterinare Asociate
Urgente Non Stop
PetTaxi Ambulanta Veterinara
Pensiuni canine
Scoli de Dresaj Canin
Pet Shop on line
Biblioteca digitala veterinara
Medici Veterinari Asociati
Studenti Asociati
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V
Anul VI
Perfectionare continua
Anesteziologie
Animale exotice
Boli Infectioase
Chirurgie tesuturi moi
Chirurgie Osteologie
Cardiologie
Dermatologie
Ecografie
Etologie
Farmacologie
Fizioterapie-protezare
Gastro-enterologie
Laborator clinic
Management veterinar
Medicala
Neurologie
Nutritie
Obstetrica
Oncologie
Oftalmologie
Parazitologie
Radiologie
Stomatologie
Urologie
Endocrinologie
Urgente ale Animalelor de Companie
PetEpiNetVet - Reteaua Epidemiologica Nationala
Cursuri pregatire continua
Cariere
Evenimente
Catalog Eickemeyer
catalog eickemeyer 2009-2010 reprezentant in romania cyf srl
Catalog AGROLABO-BIOPRONIX 2010
Catalog diagnostic veterinar AGROLABO-BIOPRONIX 2010 - In Romania numai prin SC Care For Your Family SRL catalog diagnostic veterinar agrolabo-biopronix 2010 - in romania numai prin sc care for your family srl
HEARTWORM IC 5 teste
heartworm ic test rapid imunocromatografic pentru depistarea antigenului dirofilariozei (dirofilaria immitis) la câini şi pisici descarca pdf de prezentare dirofilarioza este cauzată de dirofilaria immitis, un nemato ...
RapidVet H Feline - Determinare grupelor de sange la pisica 5 teste
pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor grupelor de sange obtinute in cadrul facultatii de medicina veterinara-bucuresti click aici. deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere rema ...
CDV IC 5 teste
cdv ic test rapid imunocromatografic pentru detectarea virusului carre – cdv (canine distemper virus) maladia carre este o boală sistemică intâlnită la câine şi la alte specii sălbatice de canide. a ...
ADRESA: Calea Giulesti 115, Bucuresti, Sect 6, cod 068259, Romania

TELEFON: 0722.258.710

EMAIL: contact@cyf-medical-distribution.ro
sunteti aici: Home » Specialisti veterinari » Studenti Asociati » Anul IV » Toxicologie » Cursuri partea I

Cursuri partea I

Notiuni generale de toxicologie


 
                 Este stiinta care se ocupa de cunoasterea toxicelor, modul lor de actiune si mijloacele de prevenire si combatere a intoxicatiilor induse de acestea.

                               toxicon=otrava (gr)        toxon=arc

                Se ocupa de s. toxice, de originea acestora, proprietatile fizice, chimice, biologice, de modalitatile si mecanismul de actiune, de izolare, identificare, dozare si masurile de combatere a actiunilornocive.    Pt a apara animalele trbuiesc cunoscute:

1)      originea substantelor:  sintetice/naturale, daca sunt elaborate de pante(alcaloizi)/animale(veninuti)/mucegaiuri(micotoxine), /bacterii(nutret).

2)      propietatile toxinelot, pt a intelege soarta lor in organism si pt a stabili metodologia de analiza.

3)      mecanimele de actiune toxica, pt punerea in evidenta a receptorilor biochimici sau morfologice care duc ala leziuni biochimice sau alterari histologice.

4)      izolarea, identificarea si supravegherea mediului, cat si pt a stabilii circuitul toxineor in oraganism.

5)      stabilirea masurilor de combatere a nocivitatii toxicelor oprin tratare si masuri de profilaxie, prin fixarea pragului de toxicitate si a concentratiei admise.

 
         Toxic.

Totul este otrava, numai doza face ca s. sa nu fie. Este o s. care patrunsa in organism in cantitate suficineta determina tulburari ale functiilor fiziologice si/sau leziuni care pot duce la imbonlaviri(moarte); este orice substanta care patrunzand in organismiul viu, pe orice cale, o data sau de mai multe ori (la intervale foarte apropiate) in cantitati mari sau mici, provoaca trecator sau durabil, printr-o actiune ficzico-chimica, tulburari mau mult sau mai putin grave uneia sau mai multor functiuni putand provoca chiar moartea.              Toxicele pot fi de origine exo/endogena.

               Toxina.

Este o s. organica, mai frecvent de natura proteica, cu actiune toxicam produsa de organisme animale sau vegetale.

               Toxicoza.

Este exprimare clinica a unei stari de intoxicatie.

                Toxicologia se poate studia d.p.d.v : fiziologico-medical -> daca se studiaza aspectul asupra organismelor vii;

chimic->daca se cerceteaza toxicul se identifica si se determia cantiatea lui.      medico-legal -> intoxicatiile provocate sau intentionate.

 

***C2

Relatia toxic-medicament-aliment

                Orice molecula instabila termodinamic, la o t0 care depaseste 0 absolut, prezinta o reactivitate care in anumite conditii se poate exprima prin toxicitate. Sfera notiunii de toxic s-a largit foarte mult cuprinzand pe langa sunstante toxsice cunoscute, si s. folosite in domenii variare, inclusiv medicamente. Asemanarea dintre toxic si medicament a fost observata in antichitate (grecii la care farmacon insemna toxic, cu sens atat de medicament cat si de otrava)

                Al Birumi(in Cartea Dorgurilor): Tot ce se absoarbe se imparte in aliment si otravuri, iar intre cele 2 categorii se afla medicamentele care sunt vatamatoare fata de aliment si benefice fata de otravuri.

                Exista alimente medicamentoase si se medicamente toxice, de aceea toxicologia este un domeniu complex care necesita ample investigatii si conexiuni cu alte domenii care se impune ca necesitate, avand nevoie de un studiu permanent. Necesita colaborarea stransa intre 2 factori: chimistul toxicolog si medicul veterinar de medicina legala.

                               CLASIFICARE S. TOXICE:

 
         Dupa efectele produse de toxice in organism

1)      Toxicele care produc moarte prin anoxie:

1)a) Toxice care determina anoxie prin combinarea cu Hb, sau prin transformarea acesteia intr-un compus incapabil de a transporta O2 (CO, cianura, nitriti/nitrati, clorati.

1)b) care blocheaza enzimele respiratiei celulare (cinauri)

1)c) care distrug organele hematoformatoare (s. radioactive).



2) Toxicele corozive a caror actiune se exercita la nivelul suprafetelor de contact si asupra organelor de excretie: gazele iritante (NH3), s. alcaline caustice, aiczii corozivi, metalele grele.

 

3) Toxicele protoplasmatice si parenchimatoase. Actioneaza asupra celulelor si asupra capilarelor sangvine producand degenerescenta si tendinta la hemoragii: P, CCl4.

     Dupa natura fizica sau chimica a toxicului:

1)      Tx anorganice: metale, metaloizi, acizi minerali, baze.

2)      Tx organice: hidrocarburi, aclcooli, fenoli, acizi organi, esteri, pesticide organice, micotoxine.

3)      Alcaloizi

4)      S. organice nealcalozidice: glicozizi, compusi cianogenetice, saponine, fitotoxine.

      Dupa orginea s. toxice:

1)      Tx de origine minerala.

2)      Tx de origine vegetala.

3)      Tx sintetice.

        Dupa provenienta si domeniu de utilizare a toxicului:

1)      Pesticide

2)      Ingrasaminte chimice

3)      Medicamente

4)      Plante toxice

5)      Poluanti industriali

6)      Furaje cu micotoxie

7)      Toxine animale

 


Etiologia intoxicatiilor:


                Intoxicatiile pot fi ACCIDENTALE (ce apar in conditii naturale, sau in conditii create de om) si PROVOCATE (intentionate).

-          Itx accidentale care apar in conditii naturale.

                Apar sub actiunea s toxice acare se gasesc in mod obisnuit in natura, fara ca omul sa fi contribuit in vreun fel la raspandirea lor.(produse de minerale din natura, cu plante toxice, cu veninuti animale(himenoptere, reptile).

                Toxicele minerale pot fi ingerate odata cu apa de baut(se solubilizeaza usor florurile, nitarii, saurile de fier) sau indirect prin plantele in care se acumuleaza(seleniu, Cu, molibdeu). In cazul plantelor, intoxicatiile sunt cronice, iar in cazul apei sunt acute/subacute.

-          Itx accidentale ce apar in conditii create de om.

                Se datoreaza: poluarii industriale, poluarii cu pesticide, ingrasaminte chimice(pe baza de N, P, K), medicamente, aditivilor furajeri(ureea la rumegatoare provoaca mortalitate de 100% in 2 ore), consevarea necorespunzatoare a hranei(cand pot aparea micotoxine).

                Itx propriu-zise se datoreaza de obicei neatentiei, nestiintei si imprudentei. Itx medicamentose se pot datora erorii mdicului(iatropatie) prin cantitati de s.a. ce depasesc dozle maxime terapeutice sau prin prescrierea unor medicamente ce contin s.a. cu efect cumulativ sau medicamente care au efecte sinergice, cau care le potenteaza pe altele. Se mai pot datora efectelor adverse si intoxicatiile alimentare.



Factorii care influenteaza toxicitate

 

                Gradul de toxicitate al unei s este dependent de numeroase cconditii numite factori de toxicitate; ei sunt dependenti de s sau de organismul animal.

A)   Factori dependenti de s.

1.     natura chimica.       Toxicitatea unor s variaza in functie de starea in care se gasesc: organica sau anorganica( compusii organici ai arsenului sunt mai putin toxici decat cei anorganici; acidul arsanilic si arsanilatii sunt organici iar acidul arsenios si arsenati sun anorganici).           Compusii trivalenti ai arsenului sunt mai toxic  decat cei pentavalenti.   Gruparile chimice confera caracter hidro/liposolubil si implicit tipul de actiune biologica.       Toxicitatea este mai mare/mica in functie de masa atomica si masa moleculara, fiind proportionala cu aceasta.       Substituiera unor atomi/grupari de atomi intr-o molecula, in transfera aceteaia proprietatile si mai ales toxicitatea (CH4 este relativ inert, in schimb diclor/triclormetan sunt anestezice iar CCl4 este puternic tx.   Introducera in molecula a unor grupari NO2 cu atomi de H duce la cresterea toxicitatii unui compus.) Scaderea toxicitatii se poate produce in cazul fixarii unui atom de H pe o amina tertiara si => aminoxidul cu toxicitate scazuta.    Stereoionizarea determina variatii in timpul actiunii toxice.           Izomerii geometricei pot determina diferente in intensitatea legaturii dintre toxic si receptori, mai ales datorita distantei dintra gruparile reactive.       Distributia si conformatia electronica in molecula ; densitatea electronica este inegala in diferite puncte ale moleculei, conferindu-i acesteia polaritate si centri de maxima densitate electronica; aceasta conformatie electronica determina un anumit tip de activitate si influenteaza toxicitatea.

2.     starea de agregare.                  Solidele, exceptand o oarecare actiune locala, sunt in general lipsite de toxicitate cu o singura exceptie: sunt mai toxice atunci cand dispun de un solvent potrivit. Starea lichida creste toxicitatea iar cea gazoasa imprima o toxicitate maxima prin rapiditatea absorbtiei mai ales la nivelul aparatului respirator.

***C3

Starea amorfa: asigura o dizolvare si absorbtie mult mai rapida decat forma cristalina (ex:morfina, stricnina); in alte cazuri s. sunt mai active numai in forma amorfa pt ca hidroliza la nivel gastro-intestinal nu afecteaza forma cristalina si astfel de s. sunt nu pot fi absorbite(ex:stearat si palmitat de cloranfenicol)

volatilitatea s.: dirijeaza actiunea tx a.i. la toxicitati egale riscul e mai mare la s. mai volatile.

hidro si liposolubilitatea si raportul intre ele, au implicatii asupra cineticii toxicelor, asa ca o s. total insolubila nu poate fi absorbita; dizolvarea ei este conditionata de lipofilie pt ca membrana celulara ce trebuie traversata e lipoidica, iar molec trebuie sa se dizolve in ea.;  -molecula difuzeaza in apa protoplasmatica apoi in apa extracelulara, astfel trebuie sa aiba si hidrofilie;  -molecula cu un coeficient mediu lipide/apa sunt cel mai bine absorbite (acest coeficient s.n. Overton Meyer).

In cazul patrunderii pe cale respiratorie, cand hirosolubilitatea este are, respectiv acest coeficient este mic (tip alcool), organismul are o capacitate de absortie mare, saturarea organismului si eliminarea pulmonara avand loc lent, producandu-se itx. prin cumulare.

In cazul patrunderii transcutanate, riscul itx.depinde de liposolubilitate(care regleaza patrunderea transcutanata) dar si de hidrosulubilitate care determina comportarea s. in organism. S.cu coef. lipide/apa mediu (tip eter) prezinta un risc cutanat crescut.

In cazul patrunderii pe cale digestiva, mediul gastro-intest este strabatut atat de s. hidro cat si liposolubile;  -la s.disociabile exista insa o diferenta de abs pt aceeasi s. in raport cu pH-ul segmentului digestiv.

3.     concentratia. Creste toxicitatea odata cu cresterea concentratiei(mai ales pt gaze). In adaposturile de pasari NH3 nu are voie sa depaseasca 0,1Vpm, la 50Vpm provoaca evidente leziuni pulmonare dar intervine si timpul de expunere (constanta lui Haber)

4.     ionizarea. Disociatia electrolitica sporeste tx.; in cazul cand o s.tx.este dizolvata intr-un solvent care-i impiedica disocierea electrolitica, actiunea tx.a ionilor poate fi puternic contrabalansata(EX:HgCl2 care este puternic antiseptica in sol apoasa isi pierde activitatea cand este solubilizata in eter sau cloroform; EX:acizii slabi(barbituric) neionizabili in mediu acid st.absorbite in stomac, iar bazale slabe(alcaloizii) puternic ionizati in mediu acid st absorbite in duoden(mediu alcalin)

5.     originea tx. Este importanta pt.tx.vegetale. Radacinile si semintele pl.contin o cantitate m.M. de tx. Imbatranirea pl.scade tx.(EX: pl.ce contin glicozizi si alcaloizi)

6.     puritatea, degradarea, conditiile de recoltare si conditionare. Impuritatile provenite din operatiile de sinteza sau extractie precum si comtaminantii materiei prime pot induce o actiune tx. (ex:pesticide). Conservarea necorespunzatoare este capabila sa dodifice tx.(ex:s.acide in recipiente cu continut de Pb). Aria geografica, conditiile meteo, influenteaza deseori continutul in principii tx. ai unei plante; operatiile de spalare/fierbere pot micsora tx. (ex:ciuperci otravitoare)

7.     calea si viteza de administrare. Calea influenteaza actiunea tx. privind intensitatea si  durata, putandu-se modifica chiar si tipul de actiune.(EX: MgSO4 oral este purgativ, iar parenteral este deprimant al SNC);       In raport cu calea de administrare, absorbtia are loc cu viteze diferite(EX:administrarea orala sau intraperitoneala, absorbtia prin sistemul port cu trecerea imediata in ficate unde are loc metabolizare intensa; administrate s.c/i.m. tx.patrund rapid in circulatie.

8.     Interactiunea. Prezenta concomitenta sau succesiva la intervale scurte a 2 sau m.M. s. sau a unei s.in raport cu anumiti constiutuentiai ai alimentelor genereaza interactiuni. Efectul interactiunii poate fi:

a)      efect indiferent: actiunea celor 2 s.se desfasoara independent una de cealalta, fara a avea loc o influentare.

b)      efect sinergic: au acelas sens si se obtine astfel fie sumare(actiunea cumulara este m. mica decat  considerate separat, actionand asupra aceluias receptor) ca ex:bromurile, s.alcaline, fie se obtine potentare a.c. suma efectelor este mai mare decat cele 2 s.considerate separat, actionand asupra unor receptori diferiti dar cu acelas efect, desfasurat uneori prin mecanisme diferite(barbiturice si etanol; morfina si amfetamina)

c)       efect antagonic – actiunea celor 2 s.are sens contrar, efectul global este nul(anticolinergice – morfina)

Ø  antagonism fiziologic: molibden-cupru

Ø  fizico-chimic: absorbtia carbunelui vegetal

Ø  chimic: tanin-alcaloizi (ii precipita)

9.     Doza. Reprezinta cantitatea de s.care introdusa in organism are un efect determinant. Ea poate face ca efectul sa varieze in linii foarte largi:

Ø  D.terapeutica

Ø  D.toxica(cant.de s.capabila sa determine efect tx)

Ø  D.letala(toxicitate acuta a s. care patrund pe cale orala sau parenteral):

-          se stabileste pr loturi de animale

-          se noteaza DL urmat de un indice la la 1-100, care indica %de letalitate  intr-un anumit lot (se exprima in mg/kg): DL5(DLM)-doza letala minima; DL50(DML)-doza medie;  DL75 – doza fatala; DL100 – doza letala fatala absoluta

-           Extractul de opiu: DT-0,005g; DTx.-0,3g; DL-3g

Curent pt aprecierea tx.acute ale unei s.se foloseste DL50 deoarece la acesta dz.diferentele de reactivitate individuala sunt mult mai reduse. Aprecierea reactiei acute pt. DL50 prezinta dezavantajul ca nu tin cont de masa moleculara. O apreciere adecvata tb sa aiba in vedere nr.de atom implicati in mecanisme. Pt. a corecta potentialul de tx. se foloseste pT=log[T]. Val T se calculeaza dupa DL50 soareci si reprezinta concentratia molara tx.a s.exprimata in moli/kg . Notiunea de pT este un criteriu in aprecierea mai exacta a tx.acute. Pt radiatiile ionizante  DL50 este ce care omoare 50% din animale in 30z. DL50/30

 ***C4

B)    Factori dependenti de animal


1)      Specia. In general cu cat evolutia filogenetica este mai perfectionata, receptivitatea este mM. Pe speciile sensibile creste diferit toxicitatea: ierbivore(taurine)-tx.metalice(Cu, Hg, Pb); caine-s.mercuriale, fenol, benzol, atropina, cantarida;       pisica----"-----;     porcine, pasari-sensib.la sare.

Animalele sunt mai putin sensibile la toxicele nervoase ca omul. Raportul prag/masa: calul si cainele laxativ morfina, efect depresant la cal, ca omul. Morfina excitanta pt pisisca si bovine->crize rabiforme. Histamina: cobai(constrictie bronsica), caine(hipotensiune), om(ambele). Talidomida are efect teratogen pt om iar pt animale nu. Sensibilitate difera dupa specie, rezistenta variaza in functie de specie: Cu daca depaseste 10ppm provoaca itx lenta cumulativa la caine si bovine iar adaugat zilnic 250ppm are efect stimulator asupra sporului zilnic.

2)      Rasa. EX: rasa Merionos rezista mai multor crize hemolitice in itx.cu Cu.

3)      Individul. In ceea ce priveste doza se constata deseori variabilitate prinvind sensibilitatea/rezistenta individuala. A. mai bine dezvoltat, cu apetit mare sunt mai adesea victime a unor itx. decat cele mai modeste.:

a)      varsta. prea tanara/batrana este un factor predispozant (EX:doza letala:vitel>1,5mg/kg; adult>60 parationul fiind degradat in rumen). Fetusul/nou-nascutul prezinta sensibilitate deosebita la m.M.medicamente datorita unor mecan.ca:

-          absorbtia redusa datorita steatoreei

-          permeabilitate crescuta a t.digestiv pt.unele ant.bio.(neomicina)

-          eliminarea renala este de numai25/35% din cea a unui adult

-          posibilitatea de stocare in tes.adipos a  unor s.toxice este redusa

-          tesutul osos in dezvoltare acumuleaza toxici

-          imaturitarea barierei hemato-encefalice care explica sensib.nN. si fetusului fata de unele anestezice

-          imaturitatea glucoronil-transferazei care determina cresterea concentratiei sgv.a unor med.(cloranfenicolul)

-          unele caracti.ale eritricitului(durata de viata redusa; prezenta Hb fetale, imaturitatea methemoglobino-reductazei

-          deficitul de glutation-reductazei si catalazei, aparand hemoliza in cazul medicamentelor.

Factori determinanti ai frecventei crescute a accidentelor txe.la A.varstnice:

-          scaderea absorbtiei digestive din cauza micsorarii secretiilor si a incetinirii transportului activ de la nivelul mucoasei

-          scaderea sintezei enzr.ce vor participa in procesul de biotransforare

-          scaderea capacitatii de leg.a protr.plasmatice detrminand cresterea fractiunii libere cu potential tx.

-          scaderea eliminarii renale si biliare si deficientele privind echi.metabolic si a reglarii neuro-hormonale

b)      starea de gestatie. Placenta este permeabila pt.unele s.sau poate intervenii direct in biotransformarea lor. Majoritatea s.cu masa molec m.mi.de 1000 traverseaza placenta prin transfer activ/pasiv, regasindu-se si in sangele fets. Factorii responsabili de sensb.embrionului la unele s.sunt:

-          predominanta prcs.de multiplicare si diferentiere cel.

-          imaturitatea enzimelor ce participa la prcs.de biotransformare.

-          factori genetici si fiziopat.maternali

c)       masa corporala. Procesle metabolice st mai intense la a.m. fata de A.M., a.m. distrugand mai mult tx.decat A.M.

d)      Sexul. Apare o mai mare frecventa si intesitate a reactiilor adverse a unor med.la F fata de M datorita factorilor metabolici, hormonali

e)      Plenitudinea t.digestiv. Ridica rezistenta fata de toxic, animalel infometate fiind mai sensibile(datorita absorbtiei m.M. si a capacitatii alimentelor de a interveni in procesul de neutralizare a unor s.).

f)       Regimul alimentar. Poate favoriza solubilizarea unor tx. Regimul declorurat favorizeaza solubilizarea si absorbtia unor s.ca bromurile. Abundenta factorilor lipotropi (coleria) prescum si a gucidelor sustin activitatea detoxifianta a ficatului.

g)      Starile patologice. Afectiunile renale scad eliminarea s.excretabile preponderent pe cale urinara crescandu-se astfel viata lor plasmatica ceeea ce determina aparitia efectului tx. Afectiunile hepatice determina incetinirea sau insuficienta metabolizarii a unor s.tx, avand ca efect acumularea lor si devierea caii de metabolizare in directia toxicitatii.

h)      Starea sis.neuro-endocrin. Starea de oboseala , distoniile neuro-veget, insuficenta suprarenala sunt conditii favorabile a unor itx. Tulburarile de comportament pot determina alterari ale instinctului si pervertirea gustului, ajungadu-se la consum de s.care nu intra in mod normal in alimentatia A.

i)        Factori genetici. Indivizii raspund diferentiat la s.tx. in raport cu sensibilitate receptoriala, cu variatia absorbtiei si a transportului care receptori, cu diferente privind rata si caile de metabolizare. Astfel se cunosc m.M.enzimopatii evidentiate prin abs.m.M. a unor tx. (EX: excesul de monoxidaza transfm.benzatracenul>>precancerigen<< in epoxid>>cancerigen<<).

4)      Sensibilitate.

·         Hiposensibilitatea poate fi congenitala sau dobandita.               Congenitala: rezistanta innascuta a unor indivizi rase specii (EX: capre/nicotina; iepuri/beladona; bovine/sare); aceasta hiposensibilitate congenitala poate fi consecinta existentei unor mecanisme enzimatice toxico-litice.       Castigata: este legata de urmatoarele mecanisme:  -Obisnuinta:starea unui individcare tolereaza o doza dintr-un tx, capabila sa produca la alti indivizi simptome grave/moarte (midriatism);   -Filaxia: protectia organismului fata de un anumit tx.(EX:sparteina este filactizanta fata de veninul de vipera);    -Imunitatea: apare fata de unele tx.cu proprietati antigenice, respectiv acele tx.care au in structura lor o proteina (veninul de vipera).

·         Hipersensibilitatea.      Congenitala: idiosincrazie(eruptiile cutanate care apar la unii indivizi dupa administrarea de sulfamide si ant.bio.      Castigata=anafilaxie; se manifesta fata de proteine si fata de cristaloide. (colorantii azoici, arseno-benzenii, antipirina, chinina.)

 

Comportarea toxicelor in organism(toxicocinetica)

In procesul apraritiei itx. exista 3 faze:

1)De expunere. O doza tx.intra in contact cu organismul.

2)Toxicocinetica. Tx.este disponibil pt abs. Cuprinde urmatoarele etape: -Absorbtia;  -Distributia;   -Depozitarea (acumularea);   -Biotransformare;   -Eliminarea.

3)Toxicodinamica. Tx.este disponibil pt actiune, acesta avand efecte asupra organismului la diferite nivele(efect tx)

 

                               Caile de patrundere a tx.in organism

A)Naturale:

-       calea digestiva ; este principala poarta de intrare (EX:cons.de plate poluate/tx; apa de baut)

-       calea respiratorie (s gazoase sau volatile; inhalare pesticidelor dupa stropiri si sau pulverizari pe furaje)

-       tegumentul si mucoasele aparente (EX: tratamente cu pesticide/med; asternutul poluat.

B)Artificiale:

- administrarea parenterala de med, in urma supradozarii med.

                In conditiile actuale de chimizare intensa, in special in agricultura, sursele de contaminare st.foarte variate si multiple. Poluare chimica a furajelor si a apei de baut este cea mai frecventa cauza a itx. si se realizeaza prin fertilizarea artificiala a terenurilor, folosirea insecticidelor si pesticidelor, micotoxinelor etc, itx avand o exprimare clina/subclinica. Majoritate itx.se prod.in urma patrunderii concomitente a compusilor tx.prin cai multiple.Ex: in cazul pulverizarii cu pesticide tx. ajunge in organism prin: consum, inhalare, piele/mucoase.

***C5

 

Absortia substantelor toxice

                Se realizeaza la nivelul t.digestiv si mucoasei respiratorii, dar cea mai completa absorbtie se produce in urma administrarii parenterale.

Ø  Absorbtia in tubul digestiv

            Are loc la nivelul tuturor segmentelor, dar sediul principal este intestinul subtire.

-         La nivelul cavitatii bucale. Poate servi la absorbite dar timpul scurt de tranzit la cest nivel limiteaza acest proces: EX: o picatura de nicotina pe mucoasa bucala produce efecte toxice: salivatie, dispnee, convulsii, moarte.;      KNC- pe limba unuie iupure traheotomizat determina la acest nivel moarte;                Absorbtia prin badijonari la niv local/lingerea produsilor tx.

-         Mucoasa esofagiana nu are importanta in toxicoligie, dar gusa in anumite situatii sau in cazul obstructiilor esofagiene la alte specii poate creea conditii favorabile pt abs.

-         mucoasa ruminala+restul prestomacelor=suprafete importante de absorbtie pt o serie de tx. (NH3 rezultat prin descompunerea proteinelor se absorb in exclusivitate din rumen.

-         mucoasa gastrica. Absortia este permisa daca tx.nu este eliminat prin voma(doar suine si carnivore). In stomac absorbtia este lenta.(EX: cal cu pilorul ligaturat, la care s-a administrat stricnina, absorbtia s-a facut foarte lent, organismul a metabolizat si eliminat toxicul inainte de semnele clinice; dar admininistrarea stricninei in solutie alcoolica a grabit absorbtia. La acest nivel abs.depinde de coeficientul de disociere a s.tx., pH-ul continutului gastric(ex: la pH acid puternic se absorb acizii slabi si nu se abs bazele tari).

Cu cat s.se ionizeaza mai repede intre-o proportie mai mare cu atat abs.este mai scazuta. In continul stomcal se prod. m.M.modificari al compusilor tx. Unele alimente scad/cresc tx.(sarurile de Hg sunt precipitate de HCl din stomac, clorura mercuroasa e partial trans.in clorura mercurica, cianurile st trans.in mare parte in HCN). Continutul gastric, in cazul stomacului plin poate diminua si neutraliza tx.pana chiar al face nevatamator(EX:prot din alimente precipita sarurile metalelor grele). Stomacul gol abs.rapid tx., dar are avantajul ca in majoritatea cazurilor, la porc si carnivore determina voma.

-         mucoasa intestinala. Este principala suprafata de abs.a tx., indeosebi intest subtire, iar la ierbivorele nerumegatoare si intest gros. Coprostaza favorizeaza abs., iar diareea o diminueaza. Abs in t.digest.are loc pe baza unor procese: difuziunea simpla, pasiva – pt majoritatea tx.; transportul saturabil activ, se face cu consum de energie, dintr-un compartiment cu conc mica in compartiment cu conc mare, si este asigurat de s. transportoare. Acest transport e valabil in itx.cu ioni metalici. Transportul se produce usor pe baza gradientului de conc, pt comoponenta neionizata(NH3, rezultat din descompunerea ureei, sub act ureazei bacteriene, se abs.conform gradientului de conc, prin difuziune pasiva); fractiunea neionizata e cea care se abs, in tp ce fractiunea ionizata traverseaza foarte greu mucoasa digestiva. La pH-ul rumeului cantitatea de NH3 neionizat e minima; prin aparitia unei cant mari de NH3, are loc cresterea pH-ului.; absorbtia prin peretele ruminal se va mari, pe de o parte fatorita gradientului de conc, si pe de alta parte aparitiei NH3,, nedisociat in cantitati crescute; tratamentul in itx.cu uree se bazeaza pe administrarea de acid acetic.

Ø  Absorbtia pe cale respiratorie.

                Se absorb s.gazoase, volatile, particulele fine sub 5µ (EX: CO, HCN, Cl, SO2, H2S, NH3, formaldehida). Abs.este favorizata de suprafata mare a alveolelor pulmonare precum si de structura acestora, care permit trecerea rapida in sg. Pe cale circulatorie tx.ajung in cordul stg, tx. gazoase avand efect fulgerator. Toxicitatea gazelor e direct proportionala cu timpul de expunere si cu concentratia.(EX: s.iritante declanseaza stranut, tuse, bronhospasm, dispnee, accese de sufocare; in majoritatea cazurilor se produce congestie si edem).

                S.tx.volatile sunt reprezentate de narcotice(cloroform, eter, clorura etil); benzen si derivatii lui volatile precum si compusii care sublimeaza(Hg).

                Particulele lichide/solide sub forma de aerosoli se abs. bine si in timp scurt. (EX: particule de pesticide pulverizate pe furaj).

Ø  Absorbtia prin mucoase aparente

                De obicei in cazul s.medicamentoase care prod.itx.prin supradozare (colirele cu ezerina si pilocarpina la a.m. prod.itx)

Ø  Absorbtia prin tegument.

                Tegumentul este penetrat usor de s.liposolubile si putin/deloc de hidrosolubile; cu cat creste coeficientul de portaj(Overton-Meyer), solubilitatea este mai mare. Cand tegumentul este lezat, abs.s.hidrosolubile creste. Abs. prin tegument se produce la nivelul bulbului pilos, glande sebacee, glande sudoripare deci cu cat glandele sunt mai numeroase cu atat pielea este mai sensibila; parul si penele ingreuneaza ingreuneaza abs.

                Ex: insecticidele organofluorurate, organofosforice; unguente cu Hg (la specii sensibile: calul, carnivorele); unguente cu iod; saruri minerale sub forma de suspensie; compusi arsenicali

Ø  Absorbtia parenterala.

                In urma inj. accidentale/intentionate a unor s.toxice, precum si supradozarea unor medicamente.

Ø  Absorbtia transplacentara

                Cale de abs.pt.med si tx, mai ales gaze si lichide volatile, metale grele, solventi organici, cu implicatii grave in dezv.fetusului.

 

Difuziunea toxicelor in organism

                Dupa patrunderea in mediul intern, tx.se distribuie in cele 3 mari spatii lichidiene care reprezinta 70% in greutatea corporala: patul vascular(5%), spatiul intercelular(15%), spatiul intracelular(50%). Distributia variaza in fct. de s., unele ramanand in statiul interstitial, altele intrand in celula. Modul de difuziune este strans legat de calea de abs. EX: s.abs. pe cale enterala ajung la nivelul ficatului unde st.partial metabolizate iar cea mai mare parte intra in circulatia generala; calea respiratorie, mucoasle si tegumentele distribuie tx.in organism, ocolind ficatul.

                Dupa ce ajung in sg.tx.sunt vehiculate sub forma libera sau cuplate; cuplarea se face cu proteinele plasmatice(albumine in special, dar si globuline), legaturile care se stabilesc intre tx.si proteinele plasmatice sunt de 4 feluri: >Ionice<                 > De H<     > Covalente<     >Van der Vals<. Cantitatea de tx legata este in funct.de:(1)concentratia tx. (2)afinitatea tx.pt.anumite locuri de cuplare (3)capacitatea de cuplare disponibila a proteinelor plasmatice.

                In general tx.bazice dispund de m.M.locuri de legare la moleculele de albumina plasmatica decat tx.acide. EX: Dicurmarolul este f.putin solubil in ser fiziologicla pH obisnuit, dar fiind in mare parte cuplat cu albuminele plasmatice, solubilitatea lui in plasma cres de apx.100x. Este o competitie intre s.care apar in mod natural in organism, pt.acelesi locuri de cuplare (med, tx). Astfel tx.anticoagulante de tipul derivatilor cumarinici st.masiv cuplate cu albuminele plasmatice, dar unele med. acide pot deplasa tx.intrand in competitie pt aceleasi locuri de cuplare; itx. se agreaveaza rapid pt. ca fractiunea libera este cea activa, iar partea cuplata reprezinta o forma depozitata. Eliberarea masiva si in tp.scurt de legaturi cu prot.plasmatice determina itx.grava cu sfarsit letal.

                S.tx. difuzeaza in organism prin forma libera, partea cuplata fiind o molecula prea mare pt a iesi din patul vascular. Tx.pot difuza:    - uniform (ex:alcoolul)      -electiv: pt ca permeabilitatea membranelor celulare in diferite tes.nu este identica pt.aceeasi s. EX: Cloroformol:pt cel nervoasa; CO-pt hematii: I-tiroida; Hg-rinichi; Fe-sis.reticulo –histiocitar; Arseniu, Seleniu-piele,faner; Pb,Se,Ba,F-oase; Ag-piele; Compusii organofluorurati(DDT,FCH)-tes adipos.

***C6

Distributia toxicului in organism

                Reprezinta transferul toxicelor din sange in tesuri si organe. Tx.liposolubile strabat usor membranele si se distribuie electiv in anumite tes.sau organe lipoide(creier, m.osoasa), care sunt si bine vascularizate. Tx.liposolubile cu caracter acid, cele excretabile prin bila se distribuie spre ficat. Cele hidrosolubile cu caracter bazic se distribuie in pulmon, rinichi si suprarenale; cele liposolubile cu caracter bazic in ficat si rinichi.

                Fenomenul de acumulare

                Acumularea se realizeaza prin patrunderea repetata sau continua in organism de doze subtx., rezistenta la metabolizare si/sau cu un grad redus de eliminare. Cand prin acumulare se atinge doza tx.se declanseaza efectul tx. (EX:insecticidele organofluorurate).

 

Biotransformarea substantelor toxice (metabolizarea)

                Este conversia enzimatica a tx.in metaboliti mai polari, mai usor excretabili si de obicei mai putin tx.

                Organismul animal are posibilitatea de a metaboliza cam toate structurile chimice cunoscute spre deosebire de organismele acvatice care nu poseda sis.metabolizante pt.s. cu potential tx.deoarece ele excreta compusii liposolubili direct in apa prin toata suprafata corpului. Toti compusii exogeni, tx/netx. sufera metabolizare cu exceptia a 2 categorii:

·         compusii puternic polari(acizii si bazele tari, acizii minerali si oraganici)

·         compusii nepolari: eter etilic, Dieldrin.

Metabolizarea are loc in 2 etape:

1)      un compus A (activ/inactiv dpdv biologic) este transformat prin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza intr-un nou compus= B activ/uneori inactiv(B')

2)      compusii A, B, B' trec prin reactii de conjugare (de sinteza): C, care este inactiv dpdv bioligic.

EX: benzen --> oxidare directa(etoxidare) -->fenol/difenol/trifenol -->sufera conjugare cu acidul glucuronic si cu sulfatul rezultand un produs mai putin tx.

Exista si exceptii: un compus poate se poate metaboliza complet in prima faza (etanolul) sau poate trece direct in faza 2 (fenolul).

Prin biotransformare, polaritatea creste; produsul initial devine polar in faza 1 si mai polar in faza 2; fiind polari acesti ultimi metaboliti strabat mai greu barierele membranoase. Astfel biotransformarea are rolul de a creste polaritatea si indirect de a diminua tx.

               Reactiile din faza 1

                Constau in introducerea in molecula a gruparilor reactive cu polaritate crescuta (gruparea OH,NH2, sulfhidril)

·         Sediul metabolizarii. Poate fi orice tesut sau organ, insa sediul principal este ficactul si nu corespunde intotdeauna cu sediul principal al actiunii tx. EX:metanolul se metab. in ficat, dar efectul tx.se exercita la nivelul retinei, SCN sau rinichiului; hidroxilarea lui 2-naftilamina are loc in ficat, dar efectul cancerigen apare in vezica urinara.; tetraetilul de Pb este trans in trietil de ficat, dar efectul tx.mai ales pt SNC.; pt dimetilnitrozamina sediul metab.este ficatul care corespunde cu sediul act.tx.

·         Enzimele care participa la metabolizare. Pot fi incadrate in 2 categorii:

1-      Enzime biochimice(parametabolice). Catalizeaza biotransformarea s.endogene cat si a s.care prezinta asemanari structurale cu s.endogene.

2-      Enzime xenolitice(xenometabolice.). Catalizeaza biotransformarea majoritatii xenoliticilor (s. chimice industriale, poluanti, med, aditivi alimentari) care nu prezinta ca atare metaboliti asemantori structural cu cei normali. Aceste enzime au sediul in microzomi si realizeaza in special reactiile de oxidare. In microzom se gasesc oxidaze cu functii mixte microzomale(OFMM) precum si unele reductaze si hidrolaze.

*intre OFMM si enzimele biochimice existente in afara de natura substratului, si alte diferente:

a) localizare: enz.oxireductoare biochimice au sediul in mitocondrii; enz.de hidroliza au sediul principal in lizozomi; OFMM aproare exclusiv in microzomi.

b) numarul: enz.biochimice(EB) st.diversificate si in cantitate suficienta pt a satisface metabolizarea s.endogene. Nr.OFMM este redus,, chiar la un sis.unic si universal de oxidare.

c) specificitate: EB sunt specifice; OFMM sunt lipsite de specificitate pt ca metabolizeaza numeroase substraturi cu structuri diferite;

d) activitate. EB sunt active; OFMM se activeaza sub efectul direct al xenoliticelor, putand metaboliza atunci compusul care le-a activat precum si alti compusi metabolizati pe aceeasi cale, proprietat numita "inductie enzimatica".

·         Metabolizare microzomiala. Include oxidari, reduceri si hidroliza. Oxidarea este reactia dominanta din faza1, si este realizata de OFMM. R.de reducere se realizeaza de reductaze(nitro si azo/ NADH+NASPH). Hidroliza are loc sub actiunea esterazelor si amidazei microzomale.

·         Consecintele metabolizarilor din faza 1. Sunt importante dpdv toxicologic pt.ca:

1)   Metabolitii rezultati sunt mai polari dar nu in mod obligatoriu mai putin tx., de aceea termenul de biotransformare nu este sinonim cu detoxifiere.

2)   Aparitia unor metaboliti mai tx.se explica prin faptul ca unele xenolitice sunt inactivate in vitro dar active in vivo: ex:pesticidele(Paration, Schradan), glicozizi cianogenetici.

3)   Aparitia unor metaboliti cu activitate diferita de a compusului initial: EX: Primidona trece partial in fenobarbital , capatand proprietati sedative alaturi de cele anticonvulsivante.

                Reactiile din faza 2

                Constau in combinarea gruparii reactive preexistente sau formate in faza 1, cu un compus endogen(agent de conjugare) realizandu-se o reactie de conjugare(sinteza). R.de conjugare sunt:

-          Glucuronoconjugare              -     Sulfoconjugare

-          Acetilare                                -     Glicocolconjugare

-          Glutaminoconjugare             -     Metilare

-          Mercaptare                           -     Sulfurizare

Dintre acestea glucuronoconjugarea este cea mai importanta pt ca acidul glucuronic, respectiv glucoronil transferaza(localizata in microzomi) se gaseste in majoritatea tesuturilor, mai ales ficat, rinichi, intestin si prezinta o varietate de grupari(OH,SH,SH2) pe care acd.glucuronic poate fi transferat.

Sulfoconjugare.Se realizeaza asupra acelorasi grupari ca si ^ prin transferul de SO4 provenit in special din AA. Sulftransferaza se gaseste in citoplasma hepatocitului si a eritrocitului.

Acetilare. In ficat si in cel.sis.reticulo-histiocitar. Conjugarea cu glicocol se gaseste numai in ficat.

Metilarea. Sediu: ficat si rinichi, spoliaza organismul de grupari metal.

Mercaptare. Sediu este rinichiul, metabolitii rezultati sunt uneori mai tx, dar mai repede eliminati.

Sulfurizarea.Adevarata detoxifiere, avand in vedere slaba toxicitate a sulfcianurii fata de cianura. Eficienta reactiei este redusa din cauza micilor cantitati de rodanaza disponibila. Conjugarea are loc cu consum de energie(este necesara o prealabila activare a ag.deconjugare sau a ag.tx.). In urma r.de conjugare rezulta de obicei compusi hidrosolubili si todeauna mai putin tx.decat metabolitul din faza1. EX: benzenul prin metab in faza1 se trans in fenol(mai tx), iar in faza2 rezulta acid fenilglucoronic (mai putin tx. si mai hidrosolubil)
Daca nu ai cont, intregistreaza-te aici!
Recuperare parola!

( lSO 9001: 2008)

PRETURILE NOASTRE AU T.V.A - ul INCLUS!
TERMENI SI CONDITII
PRETURILE AFISATE SUNT NEGOCIABILE IN FUNCTIE DE COMANDA EFECTUATA SI DE COLABORAREA CONTRACTUALA INTRE CLINICA DUMNEAVOASTRA SI FIRMA NOASTRA!
PRETURILE SUNT ORIENTATIVE SI POT SUFERI MODIFICARI FARA NOTIFICAREA PREALABILA A CLIENTILOR NOSTRI.
CYF Medical Distribution este proprietarea a Care For Your Family SRL si respecta, Termenii conditiile si politicile de produs ale Google AdSense.
DIAGNOSTICUL GRUPELOR SANGUINE LA PISICI - PRACTICA CURENTA IN CLINICILE VETERINARE BUCURESTENE
Grupele de sange ale felinelor-izoeritroloza neonatala!Deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani, cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in transfuziile fetale.

CHEMOTERAPIA IN BOALA CANCEROASA
Care este scopul chemoterapiei?Ce este chemoterapia?Cum se efectueaza chemoterapia?Cum se abordeaza igiena animalului pe timpul chemoterapiei?Cat de des este aplicat protocolul medicamentos?Ce este un protocol de chemoterapie?Cat timp dureaza un protocol de chemoterapie?Ce se intampla cand chemoterapia nu mai are efect?Animalele pot fi vaccinate in timpul chemoterapiei?Ce efecte secundare pot aparea la chemoterapie?Medicamente frecvent folosite in chemoterapie

Toate raspunsurile la aceste intrebari le aveti aici.

IMBATRANIREA PISCILOR
Click pe urmatorul link pentru a citi recomandarile medicilor veterinar pentru prevenirea instalarii imbatranirii precoce
CIUMA BUBONICA
Ciuma Bubonica, Ciuma Pulmonara

Poliţia Chineza a înfiinţat puncte de control în jurul orasului Ziketan în provincia Qinghai după izbucnirea Ciumei Pulmonare care a fost pentru prima oară detectata joia trecuta. Boala bacteriana este caracterizata prin infecţii pulmonare, este foarte contagioasă poate ucide o persoana in doar 24 ore dacă este netratata.

Click pe urmatorul link pentru a citi mai multe.
PROTECTIA FAMILIEI
A.Programul de testare a Cainilor
B.Programul de testare a Pisicilor
C.Programul de testare a Pasarilor de Colivie

Toate in linkul urmator