Medicatia aparatului digestiv Se studiaza d.p.d.v. farmacognostic, farmacoterapic si farmacodinamic:
-substantele digestive (eupeptice) care imbunatatesc digestia si apetitul prin stimularea functiilor secreto-motorii ale tubului digestiv, atat pe cale reflexa, cat si pe cale directa;
-substantele ruminatorii maresc functiile secreto-motorii ale prestomacelor prin excitarea sau iritarea mucoasei compartimentelor gastrice sau a elementelor morfofiziologice inervate de sistemul nervos vegetativ parasimpatic (SNVPS), consecinta fiind imbunatatirea rumegarii;
-substantele vomitive (emetice) provoaca evacuarea reflexa sau prin actiunea directa a continutului stomacal (la carnivore si omnivore);
-substantele antivomitive (antiemetice) combat vomitarea extenuanta fie prin actiune centrala, fie printr-una periferica;
-substantele purgative provoaca indepartarea mai mult sau mai putin energica a continutului intestinal, in functie de proprietatile medicamentelor utilizate;
-substante antidiareice (constipante, stiptice) inhiba hiperperistaltismul intestinal. Substantele digestive
1. Digestivele fiziologice
Acidul clorhidric (Acidum hydrochloricum): -lichid limpede, incolor, la aer fumegand, cu miros intepator, caracteristic, care se amesteca oricum cu apa si alcoolul; -este oficinal ca si acidul clorhidric diluat – Acidum Hydrochloricum dilutum – in concentratie de 9.5 – 10.5%; -se foloseste ultima forma de HCl in hipoaciditate, anaciditate, timpanism la rumegatoare, o lingura la 1 – 2 litri apa (0.1 – 0.4%), pentru un animal mare; -la animalele mici se asociaza cu pepsina sau cu tincturile amare.
Pepsina (Pepsinum): -produs enzimatic oficinal alcatuit din enzime proteolitice din mucoasa stomacala proaspata de bovine sau porcine purificate si diluate cu lactoza la titrul indicat; -pulbere amorfa alba sau alb-galbuie, cu miros slab caracteristic (asemanator bulionului de carne), cu gust dulceag, solubila in apa, aproape insolubila in alcool, eter si cloroform; -se utilizeaza in insuficienta secretorie a stomacului; -2 – 5 g la animalele mari; -0.2 – 0.5 g la caini.
Acidopeps: -produs eupeptic comercial sub forma de tablete a 0.5 g care contin clorhidrat de acid glutamic (substanta oficinala care se prezinta sub forma de cristale incolore, inodore, acre, care se topeste si totodata se descompune la 200ºC, solubila in apa 1/1.8, practic insolubila in alcool si eter) 0.5 g si pepsina 1% 0.1 g, in flacoane cu 20 bucati; -se utilizeaza in insuficienta secretorie a stomacului; -2 – 5 g la animalele mari; -0.2 – 0.5 la caini.
Digestivele fiziologice se gasesc in mod obisnuit in stomac si daca se constata insuficiente sub raportul concentratiilor, atunci se administreaza „per os” la animalele cu astfel de tulburari in dozele aratate.
Alte preparate oficinale si comerciale care amelioreaza unele tulburari de digestie de tipul dispepsiilor:
Tripsina (Trypsinum): -enzima proteolitica secretata de pancreas sub forma de precursor inactiv numit tripsinogen, care este activat de enterokinaza sau de o redusa cantitate de tripsina; -pulbere aproape alba, higroscopica, solubila in apa si in ser fiziologic, oficinala; -corecteaza dispepsia consecutiva insuficientei secretorii pancreatice.
Pancreatina (Pancreatinum, Triferment, Trizim): -preparat enzimatic din pancreas proaspat de porcine sau bovine si diluat cu lactoza la titrul indicat, continand amilaza, tripsina si lipaza; -pulbere amorfa alba sau slab galbuie, cu miros caracteristic si gust dulceag, putin solubila in apa, insolubila in alcool, eter si cloroform; -in apa da reactie neutra; -este oficinala; -este utilizata in insuficientele pancereatice exocrine; -in comert sunt drajeuri a 6.5 g, flacoane cu 30 bucati.
Nutrizym: -preparat comercial livrat ca drajeuri cu bromelina (ferment vegetal din ananas care largeste sfera activitatii eupeptice, neinactivata de aciditatea gastrica) 0.05 g, pancreatina concentrata 0.4 g, extract uscat de bila de bou 0.03 g, in flacoane cu 20 si 50 bucati; -este o asociatie de fermenti care amelioreaza insuficienta gastrica si pancreatica in unele dispepsii.
Mexase: -drajeuri cu bromelina 0.05 g, pancreatina 0.150 g, acid dehidrocolic (Fiobilin, hidrocoleretic) 0.025 g, Cliochinol (Cifoform, Vioform, un antiseptic si antiamebian) 0.1 g, Fanchinona (tot antiseptic si antiamebian) 0.01 g, in cutii cu 20 si 100 bucati; -eupeptic, antiseptic intestinal fara a dezechilibra flora obisnuita intestinala.
Papaina: -enzima proteolitica vegetala foarte activa, care se extrage din planta Carica papaya; -se foloseste la fel ca si celelalte enzime pentru corectarea dispepsiilor cauzate de insuficientele secretorii digestive.
Cotazym forte: -drajeuri cu tripsina, lipaza, amilaza, celulaza si extract uscat purificat de bila; -utilizat in practica pentru aportul de fermenti pancreatici, bila si celulaza in pancreatite.
Festalul: -drajeuri cu lipaza pancreatica, amilaza pancreatica, proteaze pancreatice, hemiceluloza si bila de bou uscata si purificata; -utilizat ca mai sus. 2. Digestivele amare
Radacina de gentiana sau ghintura (Gentianae radix): -radacini si rizomi uscati dupa recoltare (toamna) de la Gentiana lutea L. din familia Gentianaceae; -drogul (oficinal) este constituit din partile subterane amintite, care au forma cilindrica, de culoare galben bruna la exterior si galbena la interior, cu sbarcituri longitudinale si striatii transversale, cu fractura neteda, nefainoasa, nefibroasa, cu miros slab si gust foarte amar; -pulberea este galbena; -contine gentiopicrina, care ulterior trece in gentiogenina, apoi oligozaharide, grasimi, etc.; -oficinala este si tinctura de gentiana (Tinctura Gentianae), care se prepara din drog 20 g si alcool diluat q.s.; -in afara de utilizarea ca eupeptice, tinctura, ca si extractul (neoficinal) se mai folosesc la prepararea unor forme medicamentoase (pilule, boluri).
Radacina de papadie (Taraxaci radix): -drog obtinut de la Taraxacum Officinalis, familia Compositae; -contine taraxacina (glicozid amar), taninuri, inulina, etc.; -in medicina veterinara se intrebuinteaza mai des decat drogul de la planta anterioara, care este declarata monument al naturii.
Tintaura (Fierea pamantului): -se foloseste partea aeriana a plantei Centaurium umbellatum sin. Erythrea centaurium Pers. Din familia Gentianaceae –Centaurii herba.
Frunzele de trifoi de balta sau amar (Trifolii fibrini folium): -drogul provine din planta Menyantes trifoliata din familia Gentianaceae.
Schinelul: -partea aeriana a plantei Cnicus benedictus din familia Compositae – Cardui benedicti herba.
Toate drogurile amintite contin principii amare care actioneaza pe cale reflexa. Se administreaza sub forma de pulberi care se adauga la o cantitate mica de furaje, aproximativ cu o jumatate de ora inainte de tain. In general, la un animal mare se dau cateva zeci de grame (1 – 3 linguri cu varf de pulbere) pe zi, timp de cateva zile sau chiar saptamani. La animalele mici se prefera infuziile si tincturile, in doze mult mai mici; spre exemplu, o tinctura eupeptica oarecare, cam 10 – 20 gtts, de 3 ori/zi.
3. Digestivele aromatice
Pelinul: -se utilizeaza varfurile cu inflorescente si frunzele plantei Artemisia absinthium L. din familia Compositae – Absinthii herba, care sunt bogate in glicozizi amari si un ulei eteric.
Ienuperele: -pseudobacele plantelor Juniperus comunis L. si S. sibirica Lodd sin. J. Nana Wild din familia Cupressaceae, care se recolteaza si se usuca toamna; -contine un ulei volatil, glucide, etc.
Floarea de musetel: -de fapt, inflorescentele uscate dupa recoltare ale plantei Matricaria chamomilla L. din familia Compositae – Chamomilla flos; -drogul oficinal, trebuie sa contina cel putin 0.4% (v/g) ulei volatil (albastru); -o inflorescenta este un capitul (calatidiu) format dintr-un receptacul hemisferic sau conic, inalt de 3 – 6 mm, lat de 2 – 3 mm, gol in interior, cu 12 – 18 flori marginale feminine care au cate o ligula alba laterala de 4 – 6 mm lungime, tridintata la varf, cu numeroase flori centrale hermafrodite si tubulare; -florile sunt dotate cu peri glandulari, iar receptaculul cu pungi secretoare; -uleiul eteric are la baza ezulenul, apoi un principiu amar (acidul antemic), substante mucilaginoase, etc.
Codita soricelului: -de la planta numita Achileea Millefolium se recolteaza la inceputul infloririi partea aeriana – Millefolii herba – care se intrebuinteaza pentru continutul in azulen (mai bogat decat la musetel) si intr-o substanta amara.
Rizomul de obligeana (Calamirhizoma): - se recolteaza toamna de la Acorus calamus din familia Araceae; -contine acorina (principiu amar) si un ulei volatil.
Anasonul (Anisi vulgaris fructus): -drogul este dat de fructele mature (dicariopse) de la planta Pimpinella anisum L. din familia Umbelliferae; -trebuie sa contina cel putin 2% (v/g) ulei volatil; -sunt fructe mici, piriforme, cu doua mericarpe unite, galben-cenusii-verzui, pubescente, cu 5 coaste mai deschise la culoare, cu miros caracteristic si gust dulceag, aromat, slab arzator; -oficinal.
Feniculul (Foeniculi fructus, anason dulce, molura): -fructe mature de la planta Foeniculum vulgaris Mill. din familia Umbelliferae care trebuie sa contina cel putin 3.5% (v/g) ulei volatil; -sunt dicariopse cu doua mericarpe obisnuit libere, eliptice, de 4 – 10 mm lungime, 1.5 – 4 mm grosime, cenusiu-brun-verzui, cu 5 coaste longitudinale foarte proeminete, galben-verzui, cu miros caracteristic si gust dulce, aromatic, slab intepator; -oficinal.
Chimenul (Carvi fructus): -toate fructele mature de la planta Carum carvi L. din familia Umbelliferae; -drogul trebuie sa aiba cel putin 3% (v/g) ulei volatil; -sunt dicariopse cu doua mericarpe libere alungite, de 3 – 7 mm lungime si 1 – 1.5 mm grosime, cenusii-brune, cu 5 coaste longitudinale evidente, deschise la culoare, cu miros puternic si caracteristic si cu gust intepator, amarui si aromatic; -oficinal.
Frunza de menta
|
