Catalog Eickemeyer |
catalog eickemeyer 2009-2010 reprezentant in romania cyf srl
|
Catalog AGROLABO-BIOPRONIX 2010 |
catalog diagnostic veterinar agrolabo-biopronix 2010 - in romania numai prin sc care for your family srl
|
HEARTWORM IC 5 teste |
heartworm ic
test rapid
imunocromatografic pentru depistarea antigenului dirofilariozei (dirofilaria
immitis) la câini şi pisici
descarca pdf de prezentare dirofilarioza este cauzată de
dirofilaria immitis, un nemato ...
|
RapidVet H Feline - Determinare grupelor de sange la pisica 5 teste |
pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor
grupelor de sange obtinute in cadrul facultatii de medicina
veterinara-bucuresti click aici.
deoarece in medicina veterinara
transfuziile sangvine au cunoscut o crestere rema ...
|
CDV IC 5 teste |
cdv ic
test rapid imunocromatografic pentru
detectarea virusului carre – cdv (canine distemper virus)
maladia
carre este o boală sistemică intâlnită la câine şi la alte specii sălbatice de
canide. a ...
|
|
Structurile anatomice ale regiunilor acropodiale la solipede
STRUCTURILE ANATOMICE ALE REGIUNILOR ACROPODIALE LA SOLIPEDE
REGIUNEA METACARPOFALANGIANA (REGIUNEA BULETULUI)
1. SUBREGIUNEA DORSALA A BULETULUI
- Delimitare: -limita proximala: un plan perpendicular pe matacarpul III, trecand la 3 cm deasupra marilor sesamoizi;
-limita distala: un plan perpendicularpe falanga I, trecand la 1 cm sub marii sesamoizi (tangent cu pintenul); -limitele colaterale: un plan oblic, paralel cu falanga I si tangent cu marginea anterioara a ligamentelor colaterale. Pielea, groasa, relativ mobila; Tesutul conjunctiv subcutanat, lax cu fire terminale din n. digitali anteriori: -n. digital palmar propriu medial cranial (pe partea mediala); -n. digital palmar propriu lateral cranial (pe partea laterala); Fascia superficiala; Stratul tendinos: -tendonul m. extensor digital comun (sub ele gasindu-se o redusa sinoviala veziculara si ramificatii fine ascendente din a. primei falange si, respectiv, din v. primei falange); -tendonul m. extensor digital lateral (inserat la limita ventrala a regiunii pe falanga I); -uneori, tendonul m. Philips, situat intre tendoanele celor doi extensori; Planul osteoarticular: -extremitatea distala a metacarpului III (“slefuita” de 2 condili reuniti printr-un relief articular); -extremitatea proximala a falangei I (“slefuita” de 2 cavitati glenoidale congruente, reunite printr-un sant articular); -capsula articulara (inserata pe cele doua oase).
2. SUBREGIUNILE COLATERALE ALE BULETULUI
- Delimitarea: -limita proximala: un plan perpendicular pe metacarp, trecand la 3 cm deasupra marilor sesamoizi;
-limita distala: un plan perpendicular pe falanga I, tangent cu pintenul; -limita craniala: un plan oblic pe directia falangei I, tangent cu marginea anterioara a lig. colateral respectiv; -limita caudala: un plan paralel cu precedentul, tangent cu marginea caudala a sesamoizilor mari.
- Descoperiri: -a. digitala palmara proprie III laterala si, respectiv, v. digitala palmara proprie III laterala (pe partea laterala);
-a. digitala palmara proprie III mediala si , respectiv, v. digitala palmara proprie III mediala (pe partea mediala); -n. digital palmar propriu III lateral (pe partea laterala); -n. digital palmar propriu III medial (pe partea mediala). Formatiunile sunt palpabile si se descopera prin executarea unei incizii cutanate, verticale, de circa 3 cm, la nivelul fetei laterale a marilor sesamoizi. Pielea, groasa, relativ mobila; Tesutul conjunctiv subcutanat include: -lig. pintenului; -trunchiul unic al n. digital din care la limita proximala a regiunii se detaseaza n. digital palmar propriu III anterior (care se disperseaza pe partea anterioara a buletului si chisitei): -medial (pe partea mediala); -lateral (pe partea laterala), si n. digital palmar propriu III mijlociu: -medial (pe partea mediala); -lateral (pe partea laterala); -n. digital palmar propriu III posterior (reprezinta restul trunchiului nervos digital si adevarata continuare a n.digital): -medial (pe partea mediala); -lateral (pe partea laterala); -a. digitala palmara proprie III (situata cranial si paralel cu n. digital palmar propriu III posterior): -laterala (pe partea laterala); -mediala (pe partea mediala), insotita de v. digitala palmara proprie III: -laterala (pe partea laterala); -mediala (pe partea mediala). In concluzie, in ordine cranio-caudala se gasesc: -n. digital anterior; -v. digitala palmara proprie III; -n.digital mijlociu; -a.digitala palmara proprie III; -n. digital posterior (atat pe partea mediala, cat si pe cea laterala); Stratul tendinos: -brida de bifurcatie (de pe partea respectiva) a m. interosos median (suspensorul buletului), unindu-se pe partea anterioara a chisitei cu: -tendonul m. extensor digital comun; Stratul ligamentar: -lig. colateral corespunzator fiecarei parti, fiecare ligament fiind compus din cate doua fascicule: -superficial (coboara vertical de la metacarp la falanga I); -profund (oblic in jos si inainte, inserandu-se si pe fata laterala a sesamoidului mare); Stratul osos: -fata laterala a extremitatii metacarpului III; -fata laterala a marelui sesamoid corespunzator (deasupra caruia se observa fundul de sac al sinovialei articulare, intre metacarp si m. interosos); -fata laterala a extremitatii falangei I. Intre m. interosos si tendoanele flexoare, deasupra manicei flexorii, se observa fundul de sac proximo-lateral al sinovialei marii teci sesamoidiene.
3. SUBREGIUNEA PALMARA A BURELETULUI
- Delimitarea: -limita proximala: planul comun, perpendicular pe matacarp si trecand la 3 cm deasupra marilor sesamoizi;
-limita caudala: un plan asemanator, perpendicular pe falanga I, trecand tangent cu pintenul; -limitele laterale: un plan oblic tangent cu marginea caudala a marilor sesamoizi. Pilea, relativ groasa, prezinta: -peri lungi formand “motul pintenului”; -torusul (calcar) metacarpian (pintenul), fiind o mica zona cheratinizata; Tesutul conjunctiv subcutanat: -mai abundent la niveul torusului; -ventral, apare in continuitate cu fascia superficiala a chisitei (fascia cuzinetului palmar), intarita pe margini de cate o brida care, uneori, poate fi urmarita in tesutul conjunctiv de pe fetele colaterale (formand ligamentele pintenului) pana la butonul metacarpului rudimentar corespunzator; -la acelasi nivel se observa tendonul m. lumbricar, subtire; -in jurul pintenului, in tesutul conjunctiv, se observa ramificatii fine din a. torsului metacarpian (a. pintenului), venule satelite si fire din n. digital posterior; Fascia postsesamofalangiana (fascia palmara) realizeaza vagina fibroasa a degetelor, inserandu-se pe fata laterala a sesamoidului mare corespunzator si pe falanga I, sub tuberozitatea proximolaterala (formand, in acest mod, peretele posterior al marii teci sesamoidiene, aderent partial la tendonul m. flexor digital superficial); Stratul tendoanelor flexoare: -tendonul m. flexor digital superficial, ce la limita proximala a regiunii formeaza manica m. flexor superficial (inelul perforatului) prin care trece tendonul m. flexor digital profund; -tendonul m. flexor digital profund, invelit intr-o vaginala sinoviala, trece prin inelul perforatului, apoi printre tendonul m. flexor superficial si culisa realizata de catre sesamoizi si lig. intersesamoidian; -zona de bifurcatie a m. interosos (la limita superioara a regiunii); -fundul de sac proximal al vaginalei sinoviale a marii teci sesamoidiene, situat in unghiul de bifurcatie dintre m. interosos si tendonul m. flexor digital profund; Fundul de sac proximal al vaginalei marii teci sesamoidiene, in cazul cresterii cantitatii de sinovie peste normal (sinovite seroase), apare subdivizat in: -fund de sac superficial (intre fascie si tendonul m. flexor superficial); -fund de sac superior (intre tendoanele m. flexori); -fund de sac mijlociu (intre tendonul m. flexor profund si manica flexorilor); -fund de sac anterior, cel mai voluminos (intre manica flexorilor si bifurcatia m. interosos median). -fundul de sac al sinovialei articulare (situat intre m. interosos si metacarp), peste care trece, urcand de la sesamoizi, prin unghiul de bifurcatie al m. interosos, lig. elastic metacarposesamoidian, spre a se insera pe metacarp. In tesutul conjunctiv de la nivelul bifurcatiei m. interosos se observa: -terminarea a. digitale palmare comune II; -originea a. digitale proprii: -laterala; -mediala; -terminarea a. metacarpiene palmare II si III, unite si anastomozate cu a. digitala palmara comuna II (printr-un trunchi comun de colectie); -convergenta v. digitale palmare proprii: -laterala; -mediala; -originea v. metacarpiene palmare II si III; Planul osteoligamentar: -formeaza peretele anterior al marii teci sesamoidiene la acest nivel; -fata palmara a extremitatii distale a metacarpului III; -marii sesamoizi, legati intre ei prin lig. intersesamoidian “incrustat” cu cartilaj si, respectiv, de falanga I prin 2 lig. scurte, oblice; -insertia lig. sesamofalangian inferior drept (sub care se gaseste insertia lig. sesamoidian inferior oblic si lig. decusate); -extremitatea proximala a fetei palmare a falangei I.
Considerata in ansamblu, regiunea buletului apare axata pe articulatia metacarposesamofalangiana.
4. ARTICULATIA METACARPOSESAMOFALANGIANA Este realizata intre: -metacarpul III; -marii sesamoizi; -falanga I. Marii sesamoizi prezinta fiecare cate o suprafata articulara ce completeaza suprafata articulara a falangei I. Legatura dintre oase se realizeaza prin: -capsula articulara (mai evidenta pe partea anterioara); -2 lig. colaterale: -lateral; -medial, fiecare format din cate 2 fascicule: -superficial (trece direct de pe metacarp pe falanga I); -profund (se insera si pe fata laterala a sesamoizilor); -lig. de legatura ale sesamoizilor. Ligamentele de legatura ale sesamoizilor: -2 lig. scurte, laterale, fine (ascunse sub insertia lig. colaterale); -2 lig. scurte interosoase (de pe marginea caudala a circumferintei articulare a falangei, pe marginea anterioara a suprafetei fiecarui sesamoid, intr-o directie oblica); -lig. intersesamoidian; -lig. sesamofalangian drept (de la baza sesamoizilor la scutul mijlociu sau marele burelet glenoidian); -2 lig. oblice sesamofalangiene (inserate in comun pe fata palmara a falangei I, dar prinzandu-se separat la baza fiecarui sesamoid, avand aspect de “V”); -lig. incrucisat sau decusat (situat sub precedentul, la baza sesamoizilor, format din 2 fascicule incrucisate in “X” si trecand de pe sesamoizi pe falanga I).
|
|
Daca nu ai cont, intregistreaza-te aici!
Recuperare parola!

( lSO 9001: 2008)
PRETURILE NOASTRE AU T.V.A - ul INCLUS!
TERMENI SI CONDITII
PRETURILE AFISATE SUNT NEGOCIABILE IN FUNCTIE DE COMANDA EFECTUATA SI DE COLABORAREA CONTRACTUALA INTRE CLINICA DUMNEAVOASTRA SI FIRMA NOASTRA! PRETURILE SUNT ORIENTATIVE SI POT SUFERI MODIFICARI FARA NOTIFICAREA PREALABILA A CLIENTILOR NOSTRI. CYF Medical Distribution este proprietarea a Care For Your Family SRL si respecta, Termenii conditiile si politicile de produs ale Google AdSense.
DIAGNOSTICUL GRUPELOR SANGUINE LA PISICI - PRACTICA CURENTA IN CLINICILE VETERINARE BUCURESTENE
Grupele de sange ale felinelor-izoeritroloza neonatala!Deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani, cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in transfuziile fetale.
CHEMOTERAPIA IN BOALA CANCEROASA
Care este scopul chemoterapiei?Ce este chemoterapia?Cum se efectueaza chemoterapia?Cum se abordeaza igiena animalului pe timpul chemoterapiei?Cat de des este aplicat protocolul medicamentos?Ce este un protocol de chemoterapie?Cat timp dureaza un protocol de chemoterapie?Ce se intampla cand chemoterapia nu mai are efect?Animalele pot fi vaccinate in timpul chemoterapiei?Ce efecte secundare pot aparea la chemoterapie?Medicamente frecvent folosite in chemoterapie Toate raspunsurile la aceste intrebari le aveti aici.
IMBATRANIREA PISCILOR
Click pe urmatorul link pentru a citi recomandarile medicilor veterinar pentru prevenirea instalarii imbatranirii precoce
CIUMA BUBONICA
Ciuma Bubonica, Ciuma Pulmonara Poliţia Chineza a înfiinţat puncte de control în jurul orasului Ziketan în provincia Qinghai după izbucnirea Ciumei Pulmonare care a fost pentru prima oară detectata joia trecuta. Boala bacteriana este caracterizata prin infecţii pulmonare, este foarte contagioasă poate ucide o persoana in doar 24 ore dacă este netratata. Click pe urmatorul link pentru a citi mai multe.
PROTECTIA FAMILIEI
A.Programul de testare a Cainilor B.Programul de testare a Pisicilor C.Programul de testare a Pasarilor de Colivie Toate in linkul urmator
|