| Catalog Eickemeyer |
catalog eickemeyer 2009-2010 reprezentant in romania cyf srl
|
| Catalog AGROLABO-BIOPRONIX 2010 |
catalog diagnostic veterinar agrolabo-biopronix 2010 - in romania numai prin sc care for your family srl
|
| HEARTWORM IC 5 teste |
heartworm ic
test rapid
imunocromatografic pentru depistarea antigenului dirofilariozei (dirofilaria
immitis) la câini şi pisici
descarca pdf de prezentare dirofilarioza este cauzată de
dirofilaria immitis, un nemato ...
|
| RapidVet H Feline - Determinare grupelor de sange la pisica 5 teste |
pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor
grupelor de sange obtinute in cadrul facultatii de medicina
veterinara-bucuresti click aici.
deoarece in medicina veterinara
transfuziile sangvine au cunoscut o crestere rema ...
|
| CDV IC 5 teste |
cdv ic
test rapid imunocromatografic pentru
detectarea virusului carre – cdv (canine distemper virus)
maladia
carre este o boală sistemică intâlnită la câine şi la alte specii sălbatice de
canide. a ...
|
|
Terapia starilor de urgenta
DESHIDRATAREA
Toate compartimentele organismului sunt
izoosmotice, astfel incat schimburile se fac prin membrane de tip
semipermeabil pentru mentinerea izotonicitatii. Fluxul de fluide dintre
aceste compartimente este un proces dinamic, rapid.
La tineret, apa se gaseste in proportie de 70-80%.
In gestatie si lactatie, creste proportia de apa.
In obezitate se reduce proportia de apa.
Exista
situatii in care tesuturile sunt imbibate cu apa (mixedem, asocierea
obezitatii in hipotiroidism; efuziunile cavitare – ascita,
lichidotorax, lichidopericardul).
Bilantul hidric la animalele sanatoase
Aportul este reprezentat de consumul de apa, aportul de alimente, apa metabolica rezultata din arderea nutrientilor.
Pierderile
sunt reprezentate de urina (12-24 ml/kg/zi – pierderi sesizabile) sau
fecale, urina, respiratie, transpiratie (10 ml/kg/zi –pierderi
insesizabile).
Aportul prin adapare
Este conditionat de senzatia de sete (cu centru in hipotalamus).
Mecanisme
renale – ADH determina scaderea filtrarii glomerulare (de aceea se
constata diminuarea densitatii urinei in diabetul insipid).
Mecanisme gastrointestinale – vizeaza absorbtia.
Apa metabolica este rezultata din arderi metabolice.
Necesarul de apa
Adulte: -de talie mare 20 ml/kg/zi; -de talie mica 30 ml/kg/zi.
Tineret: 30-50 ml/kg/zi.
Pierderi: -0.5-1 ml/kg/h sesizabile; -10 ml/kg/zi, nesesizabile.
Bilantul apei in cazul unor afectiuni in principal sau secundar prin deshidratare
Deshidratarea include toate pierderile de fluid asociate cu pierderile de electroliti.
Bilantul este negativ (pierderile sunt mai mari decat aportul).
Deshidratarea
poate fi: -izotona (pierderile de apa si electroliti sunt proportionale
si nu se inregistreaza schimburi sesizabile intre celule si mediul
celular); -hipotona – pierderi mai mari de sare (hiponatremie,
cresterea volumului celular, cresterea proteinelor serice totale,
scaderea volumului sangvin, soc); -hipertona – hipernatremia.
Cauzele deshidratarii
-deficit de aport – centrul foamei este deprimat (afectiuni sistemice);
-privarea accidentala de apa sau hrana;
-stari
patologice – pierderi insotite de sindromul poliurie – polidipsie:
-diabet; -piometru; -voma, diaree; -febra, dispnee; -arsuri, plagi;
-insuficienta renala cronica.
Evaluarea deshidratarii
Anamnetic
-volumul ingerat, stimulent de tipul alimentatiei;
-pierderi (voma, diaree, poliurie);
-durata semnelor clinice;
-aprecierea greutatii corporale.
Examinarea fizica
-stare de oboseala si depresie;
-in stari grave: enoftalmie, uscarea mucoaselor, tahicardie, scaderea circulatiei capilare si semne ale socului;
-elasticitatea
pielii: pliul de piele la animalele obeze, deshidratate, d.p.d.v. al
elasticitatii, poate parea normal, iar la aminalele emaciate,
deshidratarea poate fi supraestimata; se recomanda executarea pliului
in zona toracelui;
-uscarea mucoaselor poate apare si la respiratie accelerata sau la animalele carora li s-au administrat anticolinergice;
-enoftalmia poate fi observata si in boli traduse printr-un catabolism exagerat (se metabolizeaza tesutul adipos retrobulbar).
Evolutia clinica
-hematocritul 37-45% (procentul masa celulara/volumul sangvin);
-proteinele
plasmatice (cumulare albumine si globuline; albuminele trebuie sa
depaseasca globulinele; inversarea raportului atesta evolutia unui
proces inflamator) 6-6,5 g/dl.
Analiza urinei
-urina mai concentrata (hiperstenurie) > 1.025, daca rinichii sunt santosi;
-densitatea urinei <1.010 – rinichii sunt cauza deshidratarii;
-analiza urinei se face inainte de administrarea fluidelor sau medicamentelor diuretice;
-pH-ul urinar indica alterarea echilibrului acido-bazic;
-proteinele serice totale: -proteinurie de infiltratie; -morfologica; -mixta;
-glicozuria
si cetonuria indica diabetul. Diabetul poate fi zaharat sau insipid
(determinat de ADH sau nefrogenic – ADH nu este recunoscut).
Terapia
-in
caz de hipovolemie si deshidratare prin diaree, varsaturi, anorexie
prelungita, soc, colaps vascular, hemoragii masive (hemodilutia poate
fi cauza exitusului), stari toxice, boli infectioase sistemice sau de
organ.
Calea de administrare depinde de tipul dereglarii, severitatea deshidratarii, tipul evolutiei (acut sau cronic).
Administrarea orala
-permite folosirea preparatelor cu densitate calorica mare; se asigura si nutrientii si hidratarea;
-aceasta
cale se foloseste in doua situatii: deshidratari minore si in cazul
integritatii tractului gastrointestinal (nu voma, nu diaree);
-se face fie prin aport voluntar, fie cu sonda;
-este
contraindicata cand animalele vomita orice (intoleranta gastrica); nu
se vor administra nici ceaiuri, zeama de orez. Daca voma este de natura
centrala – limitarea aportului central.
Administrarea subcutanata
-nu
se recomanda decat in deshidratarile usoare, fiind ineficienta in stari
grave sau severe (vasoconstrictie periferica, scade absorbtia);
-volumul de lichid este limitat de gradul de elasticitate al pielii;
-zone de electie: laturile toracelui, nu la nivel cefalic sau al membrelor, nu in zone cu plagi sau arsuri;
-glucoza
in concentratie maxima de 10% (determina iritatii pana la necroza);
exemplu: catel de 5 kg cu deshidratare 10% volumul este de 1 litru/24
ore; daca acest volum se depaseste se instaleaza congestia si ulterior,
edemul pulmonar.
Administrarea intravenoasa
-se recomanda, in special, in deshidratari severe si medii (nu este cazul in deshidratarile usoare);
-avantajul major: se pot folosi solutii hipertone (glucoza 33%);
-jugularea se face doar in caz de transfuzie;
-pentru reducerea riscurilor se vor folosi catetere cu calibru adaptat;
-se va monitoriza temperatura corporala, pulsul si zona de electie;
-permite preluarea probelor de sange;
-folosind vene de calibru mare se previn tromboembolia si injectii secundare;
-se folosesc vena safena externa sau vena cefalica antebrahiala.
Administrarea intraperitoneala
-la animalele de talie mica, purcei, iepuri;
-seroasele sunt sensibile astfel ca ideal este sa se foloseasca solutiile izotone.
Ritmul de administrare
-depinde
de gravitatea deshidratarii, de rapiditatea cu care au loc pierderile
de lichide (eventual se apeleaza la o hiperhidratare in primele ore,
apoi se reduce rata);
-o metoda ar fi acoperirea deficitului hidric in proportie de 70% in primele ore si restul in urmatoarele 24 ore;
-se poate apela la ritm maxim in primele ore in cazul anemiilor, socului sau colapsului;
-volumul
de lichid care trebuie completat pe 24 ore se cifreaza de circa 80
ml/kg/24 ore la caine si de 50-60 ml/kg/24 ore la pisica;
-foarte importanta este prezenta diurezei in cazul rehidratarii maxime in primele ore – rinichiul trebuie sa fie functional.
La cainii mari: -60-80-120 pic/min (deshidratari grave, iminenta socului); -40-60 pic/min (deshidratari medii).
La
cainii mici sau tineri si pisici (datorita tipului de circulatie si
calibrului venos): -40-50 pic/min (deshidratari severe); -20-25 pic/min
(deshidratari medii);
-daca depasim rata de hidratare se instaleaza
edemul pulmonar, care la caine si pisica evolueaza acut sau supraacut;
terapia este ineficienta;
-se monitorizeaza pierderile de urina.
Substantele folosite
Solutii rehidratante
-se indica in caz de hipovolemie, anorexie, soc, colaps vascular.
Solutii cu electroliti
-solutii apoase ce contin Na, K, Ca, Mg, Cl;
-se pot administra si substante tonice;
-se injecteaza subcutan in cazuri mai putin grave si intravenos in cazuri grave;
-nu
reusesc decat sa limiteze pierderile de lichide, sa contradeclanseze
temperatura, tensiunea arteriala este remediata temporar (30-60 min);
-au
indicatii precise, de tipul deperditiilor: -hipotone (uremie,
descarcari diareice, diureza neosmotica); solutii: clorura sodica
obsinuita 0.9% (NaCl – ser fiziologic); -izotone (anemii hemoragice):
solutii complete si izotone; -hipertone (sete accentuata, transpiratie
intensa, diureza osmotica): ser fiziologic, solutie izotona de glucoza
5% (solutii incomplete);
-se administreaza la temperatura corpului.
Solutii energoelectrolitice
Energosol
-amestec de saruri minerale, factori energetici, sulfat de Mg, acid glutamic, clorura de Na;
-se dizolva si se administreaza la vitei 4-5 l/24 ore in 2-3 reprize; sugari 20 ml 2x/zi.
Ionoser
-clorura de Na 0.1%, de K, de Ca 4%, de Mg 0.03%, glucoza 4.7%, citrat de Na 0.2%, cafeina natriubenzoica 0.09%;
-subcutanat: -animale mari 750-1000 ml (vitel 5 litri/zi); -animale mijlocii 100-500 ml; -animale de companie 20-40 ml ;
-solutie hipertona, in deshidratari hipertone, se dilueaza in parti egale cu apa distilata;
-i.v. sau i.p.;
-se recomanda incalzirea la 35-370C.
Rehidrasol
-flacoane de 220-250 ml;
-clorura de Na, de K, Ca, Mg, glucoza, cafeina natriubenzoica, acetat de Na;
-se administreaza ca Ionoserul.
Rehidravit
-flacoane de 200-400 ml;
-clorura de Na, Ca, K, acetat de Na, cafeina natriubenzoica, vitamina B2 si B6, inozitol, nicotinamida, glucoza, benzoat de Na.
Ser fiziologic
-solutie izotona de clorura de Na 8.5‰;
-solutie izotona cu sangele, dar nu izoionica Na/Cl = 3/2, in ser Na/Cl = 1/1;
-doza la animale de talie mare 500-2000 ml.
Solutii macromoleculare
Dextranul
-polimer al glucozei;
-in arsuri, toxicoze, hemoragii, deshidratari masive, peritonite, s.a.;
-avantaj major: determina cresterea tensiunii arteriale sustinut (6-8 ore);
-lipsit de toxicitate.
Ventoplast
-solutie dextronica 70%;
-diaree neo- si perinatala, hipoglicemie, intoxicatii alimentare;
-i.v., i.p.;
-doza in gastroenteropatii 4-8 ml/kg/24 ore cu repetare de 2-3x/zi.
Solutii nutritive
Glucoza (dextroza)
-cel mai important substrat energetic (excesul se depoziteaza in ficat);
-furnizeaza ATP;
-creste excitabilitatea chemoreceptorilor tisulari;
-substanta antitoxica (furnizeaza energie hepatocitelor);
-in concentratii mai mari este diuretic osmotic;
-in
soc chirurgical; nu se recomanda folosirea pe cale subcutanata a
solutiilor cu concentratii mai mari de 5% pentru ca determina necroza
tisulara;
-in concentratie de 20-33%, i.v. lent cu o linie venoasa de calibru mare, altfel determina necroza.
PRINCIPII SI MIJLOACE DE TERAPIE INTENSIVA
Reanimarea
presupune evaluarea si supravegherea permanenta a pacientului mai multe
zile; este necesara monitorizarea functiilor vitale si interventii
curative trebuie ajustate permanent.
Se practica individual, in cazuri de urgenta de grup, eforturile fara personal specializat, sunt rar urmate de succes.
Cand trebuie instituita?
-in toate starile in care pacientul prezinta simptomele socului;
-se recomanda evaluarea socului pentru a interveni adecvat (stadial).
Terapia va fi aplicata gradual in stari:
-colicile cailor;
-pregatiri preoperatorii;
-indigestii acute ale prestomacelor, traumatice sau netraumatice;
-diareea neonatala, enterite acute grave;
-peritonita acuta;
-insuficienta hepatica acuta;
-insuficienta cardiaca congestiva decompensata;
-alergii acute;
-traumatisme grave, cu sau fara hemoragii interne sau externe;
-stari de ileus (abdomen acut);
-parturitii laborioase, prelungite;
-intoxicatii diverse;
-IRC (blocaj renal);
-boala tractului urinar inferior (SUF/FLUTD);
-insuficienta respiratorie acuta.
Cum trebuie condusa?
-tratarea starii sau leziunii socogene (daca poate fi identificata);
-terapia socului cardiogen (cand este real);
-terapia modificarilor ciruclatorii, restaurarea tonusului vascular;
-terapia modificarilor metabolice, restaurarea echilibrului acido-bazic, corectarea hipoxiei;
-restaurarea volemiei;
-inhibarea proteinazelor;
-inhibarea agregarii eritrocitare si plachetare;
-terapia coagulopatiei (initial CID, apoi coagulopatii de consum).
Ordinea in care se intervine pentru remedierea obiectivelor amintite este impusa de starea clinica.
Tratarea leziunilor socogene
Hemoragia
In hemoragiile externe: hemostaza imediata (pensare, sutura, ligatura, pansament compresiv, chiar garou).
In hemoragiile interne: manipularea pacientului cu atentie (se renunta la palpari profunde, capabile sa reacutizeze hemoragia).
Diagnosticul hemoragiilor interne: culoare cianotica a pielii, modificari statoacustice si cardiace.
In ambele situatii, daca pierderile au fost masive se fac transfuzii de sange.
Paraclinic: hematocrit <25% si Hb <8% necesita transfuzie.
-date directe despre celulele rosii: hematocrit, Hb, nr de eritrocite.
Tehnica transfuziilor
-prelevarea de la un donator cat mai apropiat genetic, preferabil din jugulara;
-donatorul poate fi tranchilizat in prealabil.
Pentru
preintampinarea coagularii sangelui in cursul prelevarii, se recomanda
administrarea i.v. de 500-1000 UI heparina/kg, cu 5 minute inainte de
recoltare. Pentru conservare se utilizeaza stabilizatorul ACD (acid
citric, citrat de Na, glucoza, apa distilata);
-raportul stabilizator/sange = 100:500 ml; timp maxim de conservare 14-19 zile;
-se vor transfuza 10-20 ml/kg cu viteza 60-80 pic/min
La
cai, de la un donator sanatos se pot preleva 5-10 litri sange si se
transfera intr-unul sau mai multe vase sterile, care contin
anticoagulant (citrat de Na 4%, 100 ml la 1 litru sange) si se
transfuzeaza imediat.
Cantitatea de sange transfuzata la un adult
este de 5-8 litri, urmarind restaurarea hematocritului, respectiv a
simptomelor clinice (daca initial, hematocritul a fost scazut).
Inainte de transfuzie, se va filtra amestecul sange – anticoagulant prin tifon steril.
Riscul
transfuziei: cresterea temperaturii corporale (algocalmin) si
sensibilizarea organismului (HH –hidrocortizon hemisuccinat).
Septicemie
-antibacteriene;
-se
recomanda antibioterapie ca masura aditionala, chiar daca factorul
socogen n-a fost initial un proces septic, intrucat staza capilara si
leziunile organelor de soc favorizeaza multiplicarea bacteriana.
Deshidratare severa
-factori socogeni: -soc termic; -diaree; -disfagie prelungita; -vomitari.
-amendarea cauzelor determinante;
-reechilibrarea hidroelectrolitica masiva.
Socul cardiogen
-medicatie cardiotropa specifica.
Socul alergic
-inlaturarea contactului cu alergenul;
-medicatie antihistaminica;
-glucocorticoizi (nesteroidieni): hemisuccinat hidrocortizon, prednisol;
-uneori se asociaza adrenalina (in rest este contraindicata in stari de soc).
Resuscitarea cardiorespiratorie
-se recomanda in socul imediat (primar), respectiv, al sincopei
Suplinirea functiilor vitale
-asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii, inspectare apoi intubatie inclusiv orofaringiana;
-respiratie
asistata: intubare traheala si administrarea de O2 pur (100%) 20-30
minute maxim (saturatie Hb) mecanic sau cu balonul;
-reanimarea
cardiaca (daca este cazul): masaj cardiac extern (practicabil la
animalele mici sub 10 kg), prin presiuni ritmice 60-80/min.
Restaurarea functiilor vitale
-tratare
simptomatica: -la caine – adrenalina (in caz de sincopa) 0.2 mg/kg,
i.v. in 3-5 min; -bicarbonat de Na 0.5-1 mcg/kg in 3 min (acidoza
metabolica); -glucoza hipertona 30% 0.5 ml/kg/h si insulina rapid 2
UI/10 kg;
-tratarea aritmiei cardiace (daca este cazul) – antiaritmice.
Restaurare suplimentara
-mixtura
alcalinizanta si energica (100 ml Ringer lactat, 50 ml glucoza, 20 ml
bicarbonat de Na 1.4%) 5-30 ml/kg in prima ora, apoi 5 ml/kg/h
-stimularea diurezei (si diminuarea edemului cerebral): furosemid 1-4 mg/kg;
-combaterea CID: heparina;
-corticoterapie: dexametazona 4 mg/kg (doza masiva).
Medicatie folosita in stari de urgenta
Dopamina:
-5-15 μg/kg/min in perfuzie pana la obtinerea rezultatului; -controlul
frecventei si ritmului cardiac; -mai ales in socul anafilactic;
Adrenalina: -0.2-0.5
mg/animal, i.v., repetat la 15-20 minute, daca este necesar; -se indica
in stari asistolice pe cale intracardiaca 0.5-1 ml solutie 1/10000;
Glucocorticoizi:
-i.v.; -se administreaza cat mi precoce, dupa terapia de umplere; -se
folosesc compusi de Dexa, cu actiune rapida 1-10 mg/kg sau
metilprednison sodic 5-10 mg/kg; -se repeta de 2-3 ori la interval de 6
ore;
Antiinflamatorii nesteroidiene (AINS): -flumixine
meglumine (Fymedine ND –de electie in colica la cabaline) 2.2 mg/kg de
2 ori/zi la interval de 12 ore; -fenilbutazona 100 mg/kg i.v. o singura
data.
Antibiotice: -in socul septic sau in cel hipovolemic care dureaza de mai mult de 2 ore.
Terapia socului cardiogen
-se impune numai in cazuri bine intemeiate;
-in soc este contraindicata medicatia cardiotonica si cardioexcitanta.
In
cazul opririi (sincopei) cordului se va injecta adrenalina 1/10000
intracardiac cate 0.1-3 ml la animalele mari, 0.3-1 la cele mijlocii si
0.06-0.3 la animalele mici. Simpla excitare prin introducerea acului
poate reinitia activitatea cardiaca.
Daca ritmul cardiac este grav perturbat se utilizeaza antiaritmice:
-propanolol 0.02-0.1 mg/kg, la caine si pisica, i.v.;
-lidocaina (xilina) 2-8 mg/kg i.v. la caine si 0.25-0.5 mg/kg i.v. la pisica.
Cardiotonice pentru efectul inotrop pozitiv:
-digoxin 0.01-0.02 mg/kg i.v.;
-strofantina i.v. 25 mg/kg la animalele mari si 0.25 mg/kg la animalele mici.
Restaurarea tonusului vascular
-„sangele trenuie facut sa circule” – aspect esential;
-NU se administreaza vasoconstrictoare;
-pentru
contracararea modificarilor la nivel capilar se folosesc
betaadrenergice de tipul: -izoprenalina 1 mg/5 min, in perfuzie la cal;
-dopamina 10 μg/kg/min, in perfuzie, determina vasodilatatie renala si
intestinala, rapid; -glucocorticoizi pentru restaurarea tonusului
vascular.
Restaurarea echilibrului acido-bazic
Terapia modificarilor metabolice
Neutralizarea
acidozei metabolice cu bicarbonat, lactat sau acetat de Na. Se
recomanda solutia izotona 1.4-1.6% sau chiar solutia 5% (la animalele
mari 500-1000 ml fara a exista riscul alcalozei).
Formulele de
calcul privind stabilirea necesarului de bicarbonat de Na sunt
dependente de posibilitatea masurarii echilibrului acido-bazic (se
dozeaza rezerva alcalina).
Se atinge prin contribuirea tuturor metodelor descrise la restaurarea tonuslui si circulatiei sangvine generale.
Terapia cu oxigen
-rar aplicata;
-mai mult se practica ventilatia mecanica, putin eficienta la animale.
Stimularea diurezei
-mijlocul optim este tot restaurarea circulatiei;
-numai
in cazuri extreme se recurge la diuretice: -furosemid 1-3 mg/kg caine
si 1-2 mg/kg la pisica; -nefrix 20-40 mg/kg la caine (substanta activa
este clorotiazida folosita in diagnosticul terapeutic si terapia
diabetului insipid); -spironolactona 2 mg/kg.
Restaurarea volemiei (terapia de umplere)
-indiferent de tipul de soc, este primul obiectiv;
-vitala cand hematocritul a depasit 60% , in caz de deshidratare severa (37-45% normal);
-se administreaza i.v. pentru ca s.c. este ineficient datorita insuficientei la nivelul microcirculatiei;
-ideala
administrarea i.v. lenta sau in perfuzie, altfel supraincarcam cordul
si se produce edemul pulmonar acut. Sunt frecvente situatiile cand
datorita hipotensiunii venoase, abordarea liniei venoase este
anevoioasa; in acest caz se recurge la incizie cutanata si se
exteriorizeaza vena;
-restaurarea volemiei se poate face prin transfuzie;
-se recomanda folosirea substituientilor de plasma si apoi a solutiilor poliionice (solutii cristaloide).
In
caz de IRC se poate ajunge usor la edem pulmonar, iar in caz de ileus,
la agravarea prin supraincarcare. Pacientul trebuie sa primeasca cat
lichid a pierdut.
Eficienta perfuziei se apreciaza dupa: -reducerea
tahicardiei; -imbunatatirea calitatilor pulsului (amplitudine si
tensiune); -scaderea hematocritului; -recolorarea mucoaselor;
-reaparitia urinarii.
Inhibarea proteinazelor
-in
timpul socului sunt eliberate de la nivel celular o seri de proteinaze
(tripsina, fosfolipaza, etc.) care ataca organele in stare de soc;
-se folosesc inhibitori: Trasinol 500.000 UI, initial, apoi 200.000 UI la 4 ore i.v. lent.
Inhibarea agregarii eritrocitare si plachetare
-toate
tratamentele realizate pornind de la cele care reabiliteaza tonusul
vascular si terapia cu solutii electrolitice diminua agregarea.
Acest
efect se poate obtine cu AINS: -acid acetil salicilic (aspirina) 100
mg/kg la animalele mari si 25-50 mg/kg la animalele mici;
-fenilbutazona 100 mg/kg o singura administrare.
Terapia cuagulopatiilor
-se evalueaza coagulabilitatea sangelui (chiar prin mijloace simple);
-numai
in fazele initiale de soc, cand predomina hipercoagulabilitatea exista
pericolul de CID si se recomanda heparina 200 UI/kg i.v. cu repetare la
4 ore – contraindicata in soc posthemoragic si in orice stare de soc
asociata de la inceput cu hipocoagulabilitate sangvina (fenomene
diatezice).
Glucocorticoterapia in soc
-foarte important datorita faptului ca socul ar echivala cu o insuficienta corticosuprarenala;
-are efecte benefice asupra circulatiei, rezistentei celulare si reactiei imunologice.
Efecte pentru care sunt utilizate:
-cresterea perfuziei tisulare;
-cresterea circulatiei de intoarcere venoasa;
-cresterea debitului cardiac;
-stabilizeaza membranele lizozomale;
-modereaza reactiile imunologice (inclusiv in socul endotoxinic); -restabilesc tonusul vascular si permeabilitatea vasculara;
-se administreaza inainte de administrarea lichidelor pentru restaurarea volemiei;
-se vor folosi compusii solubili: HH;
-dozele
recomandate sunt foarte mari 4-5 mg/kg in soc posthemoragic, doze duble
in celelalte tipuri de soc, i.v. (fiole de 25 mg/5 ml). Astfel 1-2
chiar 0.5 mg/kg in astm de exemplu.
La caine se recomanda 30 mg metilprednisolon succinat de Na/kg i.v., apoi 4-8 mg dexametazona/kg in lichidul de perfuzie.
La animalele mari rezultate se obtin cu 500-800 mg HH.
Dexa pana la 15 ml la animalele mari, pana la 5 ml la porc, 2 ml la caine si pisica.
In soc alergic se recomanda:
-fortecortin 5 ml la animalele mari, 3 ml la porc si 1 ml la caine;
-flumetazon 5-10 ml la animalele mari, 0.5-1 ml la caine si pana la 0.5 ml la pisica.
Nu se administreaza suspensii de dexa i.v. (dexafort).
Medicamente potential daunatoare in starea de soc
-chiar
si unele indispensabile au efecte daunatoare: -substituientii de
plasma; -solutiile poliionice; -anticoagulantele; -oxigenoterapia;
-sunt cotraindicate: anestezicele, narcotice, tranchilizante, care au si efect vasodilatator determinand vasoplegie;
-solutiile vagotrope determina durere abdominala;
-adrenalina are efect vasoconstrictor.
Cu exceptia socului cardiogen: medicamente cardiotonice (strofantina, digitalice), cardioexcitante (cafeina).
ANTIVOMITIVE
Anticolinergice
-eficienta limitata;
-antivomitive periferice, eficiente doar in spasmul gastrointestinal si dispepsii secretorii;
-doar
atropina penetreaza bariera hematoencefalica si are actiune centrala.
Efecte secundare numeroase:xerostomie, midriaza, tahicardie, retentia
urinara, ileus, retentie gastrica (nu mai mult de 3 zile). Este
contraindicata in caz de: glaucom, ileus intestinal, obstructie
intestinala, retentie urinara.
-propantelina (Probenthine) 0.25 mg/kg la 8 ore oral;
-aminopentamida (Centrine) 0.1-0.4 mg la 8-12 ore s.c.;
-atropina (sulfat de atropina) 0.02-0.1 mg/kg, s.c. sau i.m..
Derivat de procainamida – actiune mixta:
-central – inhiba centrul vomei;
-periferic – contracta sfincterul cardial, relaxeaza sfincterul piloric si favorizeaza tranzitul gastric (prokinetic).
-metoclopramidul (cerucal, reglan, primpend) 0.2-0.4 mg/kg la 8 ore s.c., oral sau i.v.
Derivati fenotiazinici (in doze mari au efect sedativ) – antivomitive centrale
-clorpromazina 0.5 mg/kg la 6-8 ore (i.m./s.c.);
-proclorperazina (Campazin) 0.5 mg/kg la 6-8 ore (i.m./s.c.).
Metoclopramidul si atropina au efect antagonist: metoclopramidul intensifica peristaltismul, iar atropina il diminua.
Antihistaminice – efect de sedare si xerostomie
-antivomitive centrale (eficiente in diferite forme de „rau de transport” sau in afectiuni vestibulare;
-meclizine 4 mg/kg la 24 ore oral;
-dimenhidrinat (Nausatil) 12.5-50 mg la 8 ore.
EXAMENUL BIOCHIMIC AL SANGELUI
Ficat
GOT si GPT (transaminaze) – GPT – functia hepatica afectata, iar GOT – functia miocardica afectata;
-in urina bilirubina creste in cazul sintezei in exces in hepatite sau in colicistite.
Pancreas (exocrin sau endocrin)
-amilaza
creste nu numai in pancreatite, ci si in stari de stres care se
coreleaza cu nivelul glicemiei si eventual cu a proteinelor serice
(scade rapid in stres).
Rinichii
-creatinina este
rezultatul metabolizarii creatinei musculare; cresterea brusca denota o
degradare musculara brutala, rapida, in moment de stres; nu trebuie
corelata cu IRA fara a avea valori ale ureei si repetare a probelor;
-ureea este metabolit al acidului uric care provine din degradarea bazelor purinice; cresterea ureei apare in IRC.
Sistemul imunologic
-activitatea
granulocitelor cumulata cu activitatea osteoclastica reprezinta surse
primare ale fosfatazei alcaline (neaparat corelata cu formula
leucocitara care diferentiaza inflamatia de procesele degenerative).
Cordul
-LDH (lactodehidrogenaza) corelata cu anaerobioza, metabolismul glucidic anaerob, eliberarea de acid lactic;
-CK (creatinkinaza) enzima marker a degradarii muschiului cardiac.
Limfadenograma
sau punctia ganglionara este un mijloc facil de a evalua situatia
imunologica la un nivel de linfocentru; se evalueaza prezenta
limfocitelor T sau B prin mijloace optice exclusiv morfologice.
LT au citoplasma usor ma putin bazofila decat LB si au o mica incizura nucleara;
LB au nucleul in spita de roata.
Reactia imunologica: nr eozinofilelor si neutrofilelor diferit de imunograma sau proteine serice totale.
Metabolism lipidic
-colesterol
– fractie grea, esterificata, cu cat (HDR) este mai mare, colesterolul
este mai daunator pentru organism, o fractiune usoara, neesterificata
(LDH);
-trigliceridele – ateroscleroza – colagen de proasta calitate
(tip 4, eredopatie), atacat de monocite – se creaza microleziuni pe
care se fixeaza trigliceridele – placi ateromatoase.
|
|
Daca nu ai cont, intregistreaza-te aici!
Recuperare parola!
( lSO 9001: 2008)
PRETURILE NOASTRE AU T.V.A - ul INCLUS!
TERMENI SI CONDITII
PRETURILE AFISATE SUNT NEGOCIABILE IN FUNCTIE DE COMANDA EFECTUATA SI DE COLABORAREA CONTRACTUALA INTRE CLINICA DUMNEAVOASTRA SI FIRMA NOASTRA! PRETURILE SUNT ORIENTATIVE SI POT SUFERI MODIFICARI FARA NOTIFICAREA PREALABILA A CLIENTILOR NOSTRI. CYF Medical Distribution este proprietarea a Care For Your Family SRL si respecta, Termenii conditiile si politicile de produs ale Google AdSense.
DIAGNOSTICUL GRUPELOR SANGUINE LA PISICI - PRACTICA CURENTA IN CLINICILE VETERINARE BUCURESTENE
Grupele de sange ale felinelor-izoeritroloza neonatala!Deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani, cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in transfuziile fetale.
CHEMOTERAPIA IN BOALA CANCEROASA
Care este scopul chemoterapiei?Ce este chemoterapia?Cum se efectueaza chemoterapia?Cum se abordeaza igiena animalului pe timpul chemoterapiei?Cat de des este aplicat protocolul medicamentos?Ce este un protocol de chemoterapie?Cat timp dureaza un protocol de chemoterapie?Ce se intampla cand chemoterapia nu mai are efect?Animalele pot fi vaccinate in timpul chemoterapiei?Ce efecte secundare pot aparea la chemoterapie?Medicamente frecvent folosite in chemoterapie Toate raspunsurile la aceste intrebari le aveti aici.
IMBATRANIREA PISCILOR
Click pe urmatorul link pentru a citi recomandarile medicilor veterinar pentru prevenirea instalarii imbatranirii precoce
CIUMA BUBONICA
Ciuma Bubonica, Ciuma Pulmonara Poliţia Chineza a înfiinţat puncte de control în jurul orasului Ziketan în provincia Qinghai după izbucnirea Ciumei Pulmonare care a fost pentru prima oară detectata joia trecuta. Boala bacteriana este caracterizata prin infecţii pulmonare, este foarte contagioasă poate ucide o persoana in doar 24 ore dacă este netratata. Click pe urmatorul link pentru a citi mai multe.
PROTECTIA FAMILIEI
A.Programul de testare a Cainilor B.Programul de testare a Pisicilor C.Programul de testare a Pasarilor de Colivie Toate in linkul urmator
|
