catalog eickemeyer 2009-2010 reprezentant in romania cyf srl
Catalog AGROLABO-BIOPRONIX 2010
catalog diagnostic veterinar agrolabo-biopronix 2010 - in romania numai prin sc care for your family srl
HEARTWORM IC 5 teste
heartworm ic
test rapid
imunocromatografic pentru depistarea antigenului dirofilariozei (dirofilaria
immitis) la câini şi pisici
descarca pdf de prezentare dirofilarioza este cauzată de
dirofilaria immitis, un nemato ...
RapidVet H Feline - Determinare grupelor de sange la pisica 5 teste
pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor
grupelor de sange obtinute in cadrul facultatii de medicina
veterinara-bucuresti click aici.
deoarece in medicina veterinara
transfuziile sangvine au cunoscut o crestere rema ...
CDV IC 5 teste
cdv ic
test rapid imunocromatografic pentru
detectarea virusului carre – cdv (canine distemper virus)
maladia
carre este o boală sistemică intâlnită la câine şi la alte specii sălbatice de
canide. a ...
ADRESA: Calea Giulesti 115, Bucuresti, Sect 6, cod 068259, Romania
Pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor
grupelor de sange obtinute in cadrul Facultatii de Medicina
Veterinara-Bucuresti click aici.
Deoarece in medicina veterinara
transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani,
cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor
sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in
transfuziile fetale.
La
pisici a fost descries un sistem de grupe sangvine alcatuit din 2 antigene: A
si B. Astfel grupele sangvine ce apartin acestui sistem sunt tipul A, tipul B
si tipul AB. Aceste antigene (A si B) nu sunt relationate cu cele ce apar la
om. Incidenta tipurilor sangvine variaza in functie de rasa. Grupa sangvina
estemostenita genetic iar tipul A este
dominant. Majoritatea pisicilor au antigena A iar aproximativ o treime din
acestea au in mod natural un titru scazut de anticorpi anti-B. Toti indivizii cu tipul B au insa un titru
crescut de anticorpi anti-A.
Un studiu recent din S.U.A. arata ca
procentul de indivizi cu tipul B variaza de la 0,3% la 59% in functie de rasa.
RASA
FRECVENTA
TIPULUI B (%)
Abyssinian
20
Birmaneza
16
British SH
59
Devon Rex
43
Himalayan
20
Persana
24
Scottish Fold
15
Somali
22
Tipul AB este rar. Indivizii ce prezinta acest tip sangvin au ambele
antigene (A si B) prezente pe membrana eritrocitara si nu prezinta si nici nu
dezvolta anticorpi anti-A sau anti-B.
Importanta cunoasterii grupelor sangvine la
pisica
In cazul unei transfuzii sangvine,
cunoasterea grupelor sangvine este de maxima importanta.
Indivizii cu tipul B carora li se va
administra sange de tipul A vor avea o reactie anafilactica rapida si
catastrofala (hipotensiune, bradicardie, apnee, mictionari si defecari
necontrolate, voma, depresie neurologica severa) precum si semne ale hemolizei
( hemo-
globinemie si
hemoglobinurie). Acest fapt se explica prin prezenta unui titru crescut de
anticorpi anti-A la toti indivizii cu tip B
Indivizii cu tipul A carora li se va
administra sange din tipul B vor prezenta o reactie net diminuata datorita
titrului scazut de anticorpi anti-A, in schimb vor dezvolta un titru moderat ce
va fii resimtit la o noua transfuzie.
Determinarea grupelor sangvine la pisica are
importanta si pentru realizarea imperecherilor si pentru o mai buna intelegere
a problemelor ce apar la pui.
Izoeritroliza
neonatala poate aparea ca o consecinta de incompatibilitate intre sangele matern si cel
fetal. Datorita titrului crescut de anticorpi anti-A la indivizii de tip B
izoeritrocitoza neonatalava aparea la
puii cu tip A rezultati din imperecherea unei femele de tip B cu un mascul tip
A. Anticorpii anti-A maternali sunt
prezenti in colostru de unde sunt absorbiti de nou-nascut caruia ii vor distruge
eritrocitele. Puii nu vor avea semne clinice la fatare dar dupa alaptare se
poate inregistra moartalitate in decurs de cateva zile.
Testul RapidVet-H (varianta penru feline) a
fost creat pentru determinarea grupelor sangvine si clasificarea lor in
tipurile: A, B, sau AB.
Principiul
testului
Testul RapidVet-H se bazeaza pe reactia de
aglutinare ce apare atunci cand eritrocite ce au pe suprafata lor antigene din
tipul A, B sau AB sunt puse in contact cu un antiser liofilizat specific uneia
dinte antigene. Aglutinarea se citeste cu ochiul liber (in cazul reactiei de
aglutinare va aparea in godeul corespunzator o usoara tenta de roz). Caracteristicile
aglutinarii vor fi diferite pentru tipul A fata de tipul B datorita naturii
diferite a antiserului utilizat. Asfel, eritrocitele tipului A vor aglutina in
contact cu cu antiserul specific. Tipul B va reactiona similar iar tipul AB va
aglutina in ambele cazuri.
Reagenti si
materiale
Fiecare card va
prezenta 3 godeuri:
ecranul de auto-aglutinare (proba martor)
testare individ tip A
testare individ tip B
Fiecare card de testare este ambalat
separat si trebuie depozitat la 2-7 grade C.
-o
sticla cu o solutie de diluare
Sticla trebuie sa fie de plastic, transparenta
cu 2 ml solutie de 0.02mol/L PBS la pH 7,4 si trebuie depozitata la 2-7 grade C.
-pipete si baghete
Fiecare kit trebuie sa contina 2 pipete si 3 baghete.
Depozitare si
valabilitate
-card-urile
si solutia de diluare depozitate la o temperatura corespunzatoare au o
valabilitate de 18 luni de la data fabricatiei.
-Fiecare
test RapidVet-H trebuie sa fie inscriptionat cu data de expirare.
Procedura
Se preleveaza sange, de la individul
de testat, pe EDTA. Cantitaea de
sange necesara testului este de numai 150 microL, dar este necesara
recoltarea unei cantitati mai mari de sange pentru a realiza concentratia
corespunzatoare de EDTA.
Se scoate card-ul de testare din
punga lui de plastic
Se inscriptioneaza numele sau numarul
corespunzator individului testat pe
card
Se pozitioneaza card-ul pe o
suprafata plana
Se pune o picatura de solutie de
diluare (40 microL) in godeul intitulat “Auto-Agllutination Saline Screen”
Se aspira cu pipeta sange (50 microL),
de la individul de testat, din eprubeta, si se pune in acelas godeu
mentionat mai sus urmand amestecarea cu bagheta timp de 10 sec apasand
ferm
Un procent mic de indivizi auto-aglutineaza. Daca la acest
punct se observa aglutinarea se opreste procedura si se face o procedura
de spalare celulara inainte de a continua
Se pune cate o picatura de solutie de
diluat si in celelalte 2 godeuri ramase
Invartiti cu prudenta eprubeta ce
contine sangele de testat pentru a repune in suspensie materia solida
formata
Se aspira cu pipeta sange din
eprubeta si se pune cate o picatura in cele 2 godeuri marcate “Patient
Test”. Cu bagheta se amesteca presand ferm timp de 10 secunde. Pentru cele
2 godeuri de folosesc baghete diferite
Adaugati inca o picatura de solutie
de diluare in godeul marcat “Type A” fara insa a amesteca
Se amesteca prin miscari de pendulare
a mainii inainte si inapoi timp de 2 minute avand grija sa nu curga sange
dintr-un godeu in celalalt
Plasati card-ul la un unghi de 10-20
de grade pentru a permite sangelui in exces sa ajunga in tot godeul
Se citeste rezultatul si se noteaza
godeul unde a avut loc aglutinarea
Dupa uscare cardul utilizat se repune
in punga sa de plastic
Rezultate
Daca testarea a
fost corect realizata aglutinarea trebuie sa fie vizibila in cel putin unul
dintre godeurile marcate “Patient test”.
Daca apare
aglutinare in godeul marcat “Type A” individul testat are grupa A.
Daca apare
aglutinare in godeul marcat “Type B” individul testat are grupa B.
Daca apare
aglutinare in ambele godeuri individul testat are grupa AB.
Aglutinarea de la
tipul B se prezinta diferit fata de tipul A. In godeul pentru tipul B va aparea
un numar mic de aglutinate mari in timp ce in godeul pentru tipul A va aparea un
numar mare de aglutinate mici.
In cazul in
careindividul de testat este anemic sau
la unii indivizi cu tipul A aglutinarea poate sa nu apara. Se recomanda a se
incerca repetarea fara a mai utiliza PBS pentru godeurile “Patient test”.
Observatii
Intotdeauna se
vor folosii pipete si baghete curate pentru fiecare individ in parte.
A nu se
utiliza materialele dupa data de expirare.
Pentru
diluare se va folosi doar solutia de diluare furnizata de test.
Intotdeauan
se va recolta o cantitate mai mare de sange de la animalul de testat pentru a
realiza o concentratie corespunzatoare de EDTA.
Performante
La o testare cu
RapidVet-H, dintr-un total de 2116 pisici, utilizand anticorpi anti-A
monoclonali, 2075 de indivizi au fost tip A, 31 tip B si 10 tip AB. Rezultatele
au fost confirmate cu testari prin alte metode.
Dispensarea
Dispensareamaterialelor biologice folosite trebuie
realizata prin metode corespunzatoare si conform legilor in vigoare.
Nota
Reagentii si
materialele folosite in producerea kit-urilor au fost controlate din punct de
vedere caliatativ prin teste standard de catre producator.
Probleme ce pot aparea in timpul testarii
PROBLEME
CAUZE
POSIBILE
CORECTARE
Lipsa aglutinarii in godeurile marcate
“Patient test”
a.) absenta materialui celular
b.) lipsa solutiei de diluare
c.) cantitate neadecvata de sange sau concenratie necorespunzatoare de
EDTA
d.) amestecare insuficienta sau presiune prea mica aplicata cu bagheta
e.) neutilizarea sangelui integral
a.) se invarte
sticla la fel ca pentru procedura nr.9
b.) vezi
procedura nr.8
c.) vezi
procedura nr.10
d.) vezi
procedura nr.1 si nr.6
e.) se dilueaza
mostra cu solutie salina si se reface testul
Aglutinare diferita in godeul pentru tipul B
fata de tipul A
PRETURILE AFISATE SUNT NEGOCIABILE IN FUNCTIE DE COMANDA EFECTUATA SI DE COLABORAREA CONTRACTUALA INTRE CLINICA DUMNEAVOASTRA SI FIRMA NOASTRA! PRETURILE SUNT ORIENTATIVE SI POT SUFERI MODIFICARI FARA NOTIFICAREA PREALABILA A CLIENTILOR NOSTRI. CYF Medical Distribution este proprietarea a Care For Your Family SRL si respecta, Termenii conditiile si politicile de produs ale Google AdSense.
DIAGNOSTICUL GRUPELOR SANGUINE LA PISICI - PRACTICA CURENTA IN CLINICILE VETERINARE BUCURESTENE
Grupele de sange ale felinelor-izoeritroloza neonatala!Deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani, cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in transfuziile fetale.
Care este scopul chemoterapiei?Ce este chemoterapia?Cum se efectueaza chemoterapia?Cum se abordeaza igiena animalului pe timpul chemoterapiei?Cat de des este aplicat protocolul medicamentos?Ce este un protocol de chemoterapie?Cat timp dureaza un protocol de chemoterapie?Ce se intampla cand chemoterapia nu mai are efect?Animalele pot fi vaccinate in timpul chemoterapiei?Ce efecte secundare pot aparea la chemoterapie?Medicamente frecvent folosite in chemoterapie
Toate raspunsurile la aceste intrebari le aveti aici.
Poliţia Chineza a înfiinţat puncte de control în jurul orasului Ziketan în provincia Qinghai după izbucnirea Ciumei Pulmonare care a fost pentru prima oară detectata joia trecuta. Boala bacteriana este caracterizata prin infecţii pulmonare, este foarte contagioasă poate ucide o persoana in doar 24 ore dacă este netratata.